Activiștii de mediu, luptă fățișă cu Hidroelectrica. Cer Guvernului să oprească construcția hidrocentralei Răstolița

Centrala Hidroelectrica s-ar obține cu prețul distrugerii a zece râuri, 43 de arii naturale protejate şi alte zone de protecţie, plus 170 de hectare de păduri, spun ei.

„În contextul creşterii îngrijorărilor cu privire la impactul reactivării în România a proiectului hidroenergetic Răstoliţa, datând din perioada comunistă, o coaliţie de ONG-uri solicită Guvernului să interzică imediat şi definitiv finalizarea barajului, deoarece aceasta ar face mult mai mult rău decât bine, ar încălca legislaţia naţională şi cea a UE şi ar submina angajamentele internaţionale ale României de a opri distrugerea naturii. Hidrocentrala Răstoliţa, de pe râul Mureş, blocată de mult timp, a fost concepută în ultimele zile ale Republicii Socialiste România şi a primit undă verde în 1991, când autorizaţiile de mediu aveau două pagini, puţini oameni înţelegeau impactul negativ al barajelor hidroelectrice, iar România nici măcar nu visa să devină membră a UE. Treizeci de ani mai târziu, compania de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie hidro din România, solicită permisiunea de a resuscita acest proiect ca parte a eforturilor de a accelera tranziţia către energia regenerabilă", notează sursa citată.

Împreună cu membrii Federaţiei Coaliţia Natura 2000, Bankwatch România, Declic şi 2Celsius, WWF solicită autorităţilor să respingă proiectul de la Răstoliţa din cauza riscurilor pe care le prezintă.

Estimările organizaţiilor de mediu arată că, dacă va fi aprobat, proiectul va distruge 170 de hectare de pădure la intersecţia a trei arii protejate Natura 2000, va fragmenta râul Mureş, bogat în biodiversitate, şi va afecta grav alte nouă râuri, va avea impact negativ asupra a 43 de arii naturale protejate şi altor zone de protecţie, care sunt susţinute de aceste râuri, va avea impact negativ asupra a două Zone-Cheie pentru Biodiversitate (Key Biodiversity Areas), locuri importante la nivel mondial pentru specii şi habitate, şi va duce la dispariţia locală a lostriţei (somonul de Dunăre), specie emblematică şi critic periclitată.

"Pe lângă ameninţarea la adresa populaţiilor diverselor specii, degradarea acestor ecosisteme fluviale şi forestiere va avea un impact asupra cantităţii şi calităţii apei în aval, cu efecte resimţite până în Ungaria, şi va submina rezilienţa pe termen lung, în condiţiile în care România se confruntă cu efecte din ce în ce mai mari ale schimbărilor climatice, cum ar fi secetele şi inundaţiile extreme. În mod ironic, Guvernul României analizează decizia de a aproba barajul la doar câteva săptămâni după ce a votat pentru aprobarea Legii UE privind refacerea naturii, care stabileşte un obiectiv de refacere a cel puţin 25.000 km de râuri până în 2030 prin eliminarea barajelor şi a altor obstacole şi subliniază importanţa refacerii ecosistemelor sănătoase în abordarea crizelor climatice şi ale naturii. De asemenea, ne aflăm la mai puţin de doi ani după ce România a semnat ambiţiosul Cadru mondial pentru biodiversitate Kunming-Montreal, care prevede în mod explicit protejarea a 30% din apele interioare", susţin activiştii de mediu.

Aceştia sunt de părere că barajul de la Răstoliţa ar încălca şi o serie de legi naţionale în vigoare, care interzic exploatarea resurselor naturale în siturile Natura 2000 şi defrişările de păduri în Parcul Naţional Călimani, precum şi directivele UE privind habitatele naturale, speciile sălbatice şi apa.

Articol recomandat de sport.ro

De la „strivit” mingi de tenis la scris cărți, afaceri și modeling: Ana Bogdan și-a găsit ocupație după retragere