Șapte poliţişti sunt cercetaţi în cazul femeii din Chitila ucisă de soț
Ancheta în cazul femeii din Chitila, ucisă de soţul care avea ordin de protecţie, face primele victime.
7 poliţişti sunt vizaţi de un control intern, iar trei au deja dosar penal pentru abuz în serviciu, neglijență în serviciu şi favorizarea infractorului.
Nu este din păcate singurul caz în care poliţiştii nu intervin, aşa că cei din Ministerul Afacerilor Interne propun iar monitorizarea electronică a agresorilor, prin intermediul unor brăţări speciale.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
Irina a fost condusă pe ultimul drum la doi paşi de secţia de poliţie unde mergea să-şi reclame agresorul fără să fie auzită.
Din 18 decembrie 2019 agresorul avea un ordin de protecţie emis de Judecătoria Buftea. În aproape 2 luni de zile l-a încălcat de nenumărate ori şi de fiecare dată a fosta duş aici dar agenţii au închis ochii şi l-au lăsat de fiecare dată să plece. Acum, 7 poliţişti sunt cercetaţi disciplinar şi riscă chiar să fie destituiţi din funcţie. Trei dintre ei au deja şi dosar penal pentru neglijenţă în serviciu, abuz în serviciu şi favorizare.
Rudele femeii povestesc că bărbatul făcuse scandal şi ajunsese la poliţie şi cu o zi înainte de atac. De dimineaţă s-a întors şi şi-a dus planul la bun sfârşit. Camerele de supravegehre din zon[ au surprins momentul în care mama şi fratele femeii au ieşit disperaţi din casă la 5 minute după ce au găsit-o fără suflare. Ambulanțele şi echipajele de poliţie, au ajuns mult prea târziu pentru victima.
În total, în 2019, poliţiştii au emis aproape 8.000 de ordine de protecţie provizorii. Trei mii dintre ele au fost transformate apoi în instanţă în ordine de protecţie cu o valabilitate de 6 luni. Fără o lege clară care să le impună agresorilor purtarea unei brăţări electronice, acele acte rămân doar nişte hârtii în mâna victimelor, care însă îi înfurie şi mai tare pe agresori. Soluţia ar fi brăţările de monitorizare. Unele transmit automat şi victimelor când se apropie agresorul. Altele sunt conectate doar la poliţie.
În Austria, ţară care are deja implementat acest sistem de monitorizare, agresorii sunt puşi să-şi cumpere singuri dispozitivul de monitorizare, ca o primă mustrare de conştiinţă. La noi, acest proiect de lege nu a trecut încă nici de comisiile de specialitate, însă ministrul de interne, Marcel Vela susţine că a cerut ca proiectul să fie adoptat în procedura de urgenţă.
"Este sesizat dispeceratul de urgenţă al poliţiei, automat, fără intervenţie umană, odată cu declanşarea unei alerte. Intervine organul de intervenţie, care în cazul acestei alerte poate fi pe principiul celui mai apropiat organ de ordine publică fie din Poliţia Romana, Poliţia de Frontieră, Jandarmeria Română sau chiar poliţia Locală”, a declarat ministrul de Interne.
Proiectul pilot prevede însă doar 500 de brăţări de supraveghere, care vor fi folosite pentru persoanele aflate sub control judiciar, arest la domiciliu, probaţiune sau cu ordin de protecţie. Aşadar, mult prea puţine dacă luăm în considerare că numai în ianuarie au fost emise 627 de ordine de protecţie, dintre care 242 deja încălcate.
