10 motive pentru care se schimbă Legea Educației. Explicațiile date de minister: Rezultatele sistemului actual au nemulțumit
Două proiecte de legi pentru schimbarea sistemului educațional din România au fost lansate în dezbatere publică.
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a anunţat în urmă cu aproximativ o săptămână că au fost transpuse în texte de lege principiile Proiectului „România Educată”. Dezbaterea se va încheia pe data de 24 august.
„Astăzi, 12 iulie, la un an de la prezentarea raportului final al Proiectului România Educată, Ministerul Educaţiei a transpus în texte de lege toate principiile din Proiectul România Educată. Avem două proiecte: unul pentru învăţământul preuniversitar şi altul pentru învăţământul superior. Aceste proiecte de lege au fost elaborate de către Ministerul Educaţiei cu resurse proprii prin consultarea tuturor direcţiilor de specialitate. (...) Ministerul Educaţiei este cel care asumă aceste două proiecte de lege, care începând cu ziua de mâine vor fi lansate în consultare publică pentru o perioadă de 35 de zile, până la data de 17 august, perioadă de consultare în care aşteptăm opinii din partea tuturor celor interesaţi în bunul mers al educaţiei", anunța Sorin Cîmpeanu, într-o conferinţă de presă, în urmă cu o săptămână.
Citește și Compania Blue Air va ataca în instanță amenda record de 2 milioane de euro de la ANPC
10 motive pentru care se schimbă Legea Educației
1. Schimbăm pentru că ne dorim o educație de calitate, responsivă și suportivă, iar acest lucru necesită o reformare sistemică și curriculară, o mentalitate, o conduită și, nu în ultimul rând, o atitudine proactivă. Schimbăm pentru că vrem să susținem în egală măsură excelența și echitatea. Schimbăm pentru că trebuie să avem un fundament pentru redarea prestigiului și demnității profesiei de dascăl, inclusiv printr-o salarizare motivantă care să fie cel puțin la nivelul salariului mediu pe economie, încă de la debutul în carieră.
2. Schimbăm pentru că, în ultimii ani, rezultatele sistemului actual au nemulțumit pe toată lumea/întreaga societate, iar analfabetismul funcțional a rămas constant sau chiar a crescut, ceea ce duce, evident, la rezultate slabe în materie de învațare relevantă pentru o viață independentă și deplină.
3. Schimbăm pentru că sistemul de învățământ se răsfrânge asupra vieții tuturor. Pentru că avem nevoie de absolvenți autonomi, de absolvenți care să înțeleagă ce se întâmplă în jurul lor și să gândească critic, de absolvenți care să caute soluții creative, și nu bazate pe șabloane, la problemele pe care le întâmpină societatea, de absolvenți care să fie antreprenori sau să muncească eficient și să plătească impozite și taxe în România, astfel încât banii investiți în educație să se întoarcă în sistemul de învățământ și în alte servicii publice. Avem nevoie de absolvenți care să producă bunăstare, să aibă capacitatea de a face acest lucru în mod inovativ, orientat spre viitor, și nu doar reproducând tipare existente.
4. Schimbăm pentru că fiecare elev din învățământul românesc trebuie să-și poată atinge potențialul maxim și să fie valorizat în contexte sociale și de învățare cât mai variate și cât mai atractive.
5. Schimbăm pentru că profesorii sunt nemulțumiți de programe și de lipsa lor de libertate în crearea de conținuturi adaptate la nevoile clasei și ale copiilor cu care lucrează.
6. Schimbăm pentru că liceenii sunt nemulțumiți că nu este posibilă o mai mare autonomie în alegerea disciplinelor de care sunt interesați, discipline care le-ar permite o specializare mai mare la acest nivel, în funcție de interesul lor și de planurile de viitor.
7. Schimbăm pentru că relevanța învățământului profesional pentru piața muncii a fost contestată, pe bună dreptate, pentru că școlile profesionale/liceele tehnologice funcționează pe modele învechite, fără o colaborare suficientă cu mediul economic.
8. Schimbăm pentru că elevii trebuie sa aibă acces la un traseu educațional mai flexibil, mai bine adaptat intereselor lor, care să poată identifica talentele și aptitudinile de la o vârstă cât mai fragedă și care să îi orienteze spre atingerea potențialului maxim.
9. Schimbăm pentru că părinții trebuie sa aibă un feedback obligatoriu, pentru ca fișele posturilor didactice sa poată fi modificate în acest sens, în paralel și în conformitate cu un nou Regulament de Organizare și Funcționare a Învățământului Preuniversitar.
10. Schimbăm pentru că publicul larg/societatea percepe sistemul de învățământ drept unul învechit, în care structurile sunt aceleași ca în urmă cu zeci de ani, în care inițiativa profesioniștilor se îneacă în birocrație și într-un centralism excesiv. Pentru a raspunde tuturor acestor provocări, noile legi pornesc exact de la nevoile elevului, identificate pe parcursul a peste 6 ani de consultări în proiectul România Educată. Și aici vorbim nu numai de nevoi educaționale! Vorbim și de nevoi socioemoționale, de nevoia de incluziune școlară, de nevoia de desegregare, de nevoia de confort și siguranță în spațiul școlar, de nevoia de a fi acceptat necondiționat și valorizat tocmai prin respectarea particularităților de vârstă și individuale, astfel încât elevul să fie beneficiarul unei EDUCAȚII INDIVIDUALIZATE urmărite printr-un instrument psihopedagogic de monitorizare și progres: portofoliul educațional!
Schimbări în sistemul de învățământ
Conform ministrului Educației, peste 10.000 de persoane au formulat propuneri.
„Aş vrea să reiterez faptul că abordarea proiectului România Educată a presupus şapte grupuri de lucru plus un grup care a asigurat integrarea opiniilor. Peste 10.000 de persoane pe parcursul consultărilor s-au exprimat, au formulat propuneri. Acestea au fost integrate la nivelul Proiectului România Educată”, a susţinut ministrul Educaţiei.
Cîmpeanu a precizat că Proiectul „România Educată” beneficiază deja de o „asumare guvernamentală explicită” şi de o asumare parlamentară.
„Proiectul România Educată beneficiază deja de o asumare guvernamentală explicită şi beneficiază de o asumare parlamentară prin includerea în PNRR a capitolului România Educată cu o pondere a finanţării de peste 12% din total PNRR", a arătat ministrul.
Potrivit ministrului, după cele 35 de zile de consultare publică va exista o scurtă perioadă de câteva zile pentru integrarea propunerilor care vor rezulta în perioada de consultare.
„Începând cu data de 1 septembrie, după ce proiectele vor fi adoptate în Guvern în forma îmbunătăţită, ele vor fi transmise Parlamentului care îşi va începe parcursul normal pentru orice adoptare a oricărei legi. (...) Am beneficiat de consultare cu Comisia Europeană şi OECD. Am demarat procedurile în vederea aderării României la OECD, iar cele 5 principii de bază în domeniul educaţiei ale OECD se regăsesc în România Educată în aceste legi", a anunţat ministrul.
El a subliniat că arhitectura de sistem va fi „complet schimbată” şi a spus că cele două legi „nu realizează o cosmetizare” a sistemului de educaţie, ci sunt cu adevărat o reformă a sistemului de educaţie.
„Legile vor putea să intre în vigoare la 30 de zile după promulgare şi publicare în Monitorul Oficial, după care urmează o perioadă de opt luni pentru elaborarea legislaţiei subsecvente. Este vorba despre hotărâri de Guvern şi ordine de ministru. (...) În septembrie 2023 vom avea şi planuri cadru noi pentru liceu, vom avea şi curriculum nou. (...) Proporţia va fi 50% discipline din trunchiul comun, 20% specializare pentru planurile de liceu şi până la 30% curriculum la decizia şcolii. Este o schimbare radicală. Aceste lucruri se va întâmpla începând cu septembrie 2023", a explicat ministrul Educaţiei, conform Agerpres.
Sursa: Ministerul Educației
Etichete: ministerul educatiei, legea educației,
Dată publicare:
18-07-2022 15:15
 (3).webp)
