Misiunea Apollo 11 - S-au împlinit 53 de ani de la aselenizare

Obiectivul misiunii Apollo 11

În anii ‘60-’70, Nasa a decis să dezvolte un proiect pentru a îndeplini obiectivul național stabilit de John F. Kennedy pe 25 mai în 1961, acela de a efectua o aterizare pe luna cu un echipaj care să se întoarcă pe Pământ, potrivit nasa.gov.

În afară de obiectul principal, de a face primii pași pe lună, echipajul format din de Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins și-a mai propus să instaleze o cameră de luat vederi pentru a transmite imagini în momentul în care ajunge pe Lună.

Pe lângă asta, echipajul a dorit să efectueze un experiment privind vântul solar din magnetosfera Pământului (SWC) și o serie de experimente seismice folosind un retroreflector cu rază laser.

Lansarea misiunii Apollo 11

Pentru a lansa misiunea Apollo 11, inginerii de la Nasa au proiectat racheta Saturn V, care folosea aproape 3.500 de tone de combustibil, compus din kerosen, hidrogen lichid și oxigen lichid.

Astfel, pe 16 iulie 1963, Neil Armstrong, Buzz Aldrin și Michael Collins s-au urcat la bordul navetei spațiale, atașată de rachetă Saturn V și au pornit.

Racheta, care a avut o lungime de 111 metri, a fost lansată de la Centrul Spațial Kennedy din Florida, și după patru zile, pe 20 iulie 1969, la ora 20:18 GMT, pilotul Aldrin a transmis că echipajul a ajuns pe Lună.

Se estimează că 650 de milioane de oameni au urmărit imaginea televizată a lui Armstrong în momentul în care a ajuns pe Lună și a zis: „Un pas mic pentru om, un salt gigant pentru omenire”.

Aproximativ 98 de miliarde de dolari s-au cheltuit pentru misiunea Apollo 11.

Misiunea Apollo 11 a reprezentat un lucru foarte important pentru Statele Unite, fiind una dintre cele mai ample inițiative guvernamentale, potrivit Agerpres.

În jur de 34.000 de angajați Nasa și 375.000 de contractori externi s-au alăturat programului Apollo 11.

În ceea ce privește bugetul, Serviciul de Cercetări al Congresului (Congressional Research Service - CRS) a stabilit că programul a costat aproximativ 98 de miliarde de dolari.

Accident produs la sol

Pe 27 ianuarie 1967, astronauţii Gus Grissom, Ed White şi Roger Chaffee s-au urcat la bordul navei spaţiale Apollo 1 pentru a efectua un test de rutină.

La scurt timp după aceea, din cauza unei scântei produsă la nivelul cablurilor s-a iscat un incendiu major, care a fost alimentat de oxigenul pur din cabină.

Astronauții nu au mai avut nicio șansă să iasă, iar până au venit ajutoare, cei trei au murit asfixiați.

A fost pentru prima dată când un astfel de experiment s-a soldat cu decesul astronauților.

Din cauza incidentului, programul Apollo 11 a fost amânat 18 luni, timp în care NASA a realizat modificări în ceea ce privește condițiile de siguranță ale astronauților.

A doua aselenizare cu misiunea Apollo 12

După succesul avut cu misiunea Apollo 11, cei de la NASA au hotărât să lanseze misiunea Apollo 12.

Astfel, pe 14 iulie 1969, Pete Conrad, Alan Bean şi Richard Gordon s-au urcat la bordul navetei spațiale, pregătiți de a doua aselenizare. Însă, la 36 secunde de la desprindere de la sol, modul spațial și racheta Saturn V au fost lovite de un fulger.

Câteva secunde mai târziu, alt fulger a lovit nava și a provocat întreruperi ale sistemului electric.

După cele întâmplate, NASA a luat în calcul abandonarea misiunii, însă datorită unui tânăr controlor de zbor, care a propus o metodă prin care platformă de navigare a devenit operațională, misiunea Apollo 12 s-a dovedit a fi un real succes, reușind să ajungă pe Lună.

Articol recomandat de sport.ro

Cvadruplul campion rus, pus pe lista neagră: este acuzat de subminarea suveranității