Povestea Andreei și a lui Mihai, tinerii care au readus viața și tradiția într-o fermă cu 1.300 de animale, în Cârțișoara
El este inginer zootehnist, ea avocat. Au copilărit la țară și astăzi sunt fermieri de soi, la Cârțișoara, la poalele munților Făgăraș.
Fac parte dintr-o comunitate de tineri care se implică și au succes în zootehnie. Andreea este cu câteva zile mai mică decât PRO TV-ul și se ocupă de documente.
Mihai a devenit fermier–antreprenor și a început și câteva afaceri conexe, la Sibiu. Împreună cresc peste 1.300 de vaci, de lapte și de carne, și au accesat finanțări europene de peste 5 milioane de euro. Cresc bivolițe, dar și văcuțe din rasa Angus, iar carnea și lactatele lor ajung în restaurante cu ștaif, din zona Transilvaniei.
La poale de munte, pe sub fierăstrăul Făgărașului și la marginea comunei Cârțișoara, soarele se strecoară curajos. Razele blânde se revarsă printre nori care țin morțiș să scuture ploi reci peste ținuturi verzi. Pe sub plapuma cețoasă, întinsă peste pășuni vaste, își fac apariția siluete molcome, pe pământul care așteaptă prima ninsoare. Sunt puțin peste 200 de bivolițe și alte 400 de văcuțe de carne, din rasa Angus, care zburdă libere și fac cărări pe covorul verde umed. Liniștea locului e spartă de câteva ATV-uri care direcționează ciurdele și separă animalele cu viței mici.
Printre cei de pe teren se remarcă Mihai – inginer zootehnist, care la 31 de ani este crescător de animale și face asta de când a absolvit facultatea. Deține împreună cu soția o uriașă fermă, în care cresc atât vaci de carne, cât și de lapte. Au în total peste 1.300 de capete, iar cei doi soți au deprins din copilărie munca la grajdurile care s-au înmulțit în timp și au fost modernizate cu fonduri europene.
Mihai nu e din zonă, a copilărit lângă orașul Sibiu. Din Cârțișoara este Andreea – e născută în decembrie și are 30 de ani, adică e cu doar câteva zile mai mică decât PRO TV-ul. A învățat din copilărie să iubească animalele, de la bunicul ei, care avea pe aceste locuri o fermă mult mai mică, de subzistență. Ulterior, părinții Andreei au dezvoltat alte afaceri în zona Brașovului, dar tânăra, deși a studiat dreptul și a devenit avocat, a vrut să se ocupe și de creșterea vacilor. Împreună cu viitorul soț au aplicat pentru diverse finanțări nerambursabile și povestesc că, încă din adolescență, după doi ani de relație, înainte de planurile de căsătorie, cochetau cu ideea de a fi fermieri. Așa a decis Mihai să studieze în domeniu, iar banii pentru primii pași în zootehnie au venit de la socrii lui. Cei doi sunt recunoscători părinților.
Au accesat bani europeni și pentru o unitate de procesare lactate, în care transformă săptămânal 3.500 de litri de lapte în telemea, caș și alte brânzeturi fine. Dar producătorul local Mihai și-a dorit ceva mai mult decât să se ocupe de zootehnie – a plănuit să scurteze lanțul de aprovizionare și a devenit antreprenor. Carnea și lactatele din fermă ajung în băcănia pe care Mihai a deschis-o în Sibiu, dar și în restaurantele mai cunoscute din oraș. În paralel, el a dezvoltat și o afacere de catering, care funcționează doar în timpul săptămânii, și un salon de evenimente. Asociatul său spune că i-a plăcut curajul cu care se ocupă de marketing și vânzări.
Și băcănia a fost făcută tot cu finanțare europeană. Astăzi are succes pe o piață cu o concurență mare, deoarece la Sibiu sunt mulți producători de carne și lactate.
Clienți: „E bun, doar de aici luăm, îi știu, de aceea iau de la ei.”
Tinerii vorbesc despre produse preparate după rețetele vechi de la sat, dar au adus și idei noi. Iar munca altor producători locali e, de asemenea, sprijinită.
Mihai: „Avem și lapte crud, e cerere pentru lapte crud de bivoliță. Avem un producător de dulceturi, vine și face aici degustări.”
Pentru toate afacerile din oraș și de la ferma din Cârțișoara lucrează peste 50 de persoane. Unii dintre ei sunt români repatriați, care au găsit acasă, în locurile natale, locuri de muncă stabile.
Femeie: „Eu vin după 12 ani de Spania.”
Iar ferma de la Cârțișoara se umple în weekend de copii. Andreea și Mihai o au pe Petra, care are 5 ani, dar în familie mai sunt și alți copii. Soții locuiesc la Sibiu și fac naveta la Cârțișoara de câteva ori pe săptămână. Aici au și casa de vacanță, în spatele fermei, unde au trăit bunicii Andreei. Cei doi vorbesc despre noi tendințe în agricultura și zootehnia din zona Făgărașului – o comunitate cu fermieri tineri, care colaborează și se sprijină între ei.
Andreea și Mihai: „Vorbim, discutăm, uite, dacă eu am greșit asta, voi să nu greșiți și tot așa.”
Pentru Mihai Marinescu, fermierul tânăr din Cârțișoara, care își împarte viața între ferma de la poalele Făgărașului și afacerile de la oraș, fiecare zi e o întoarcere la esențe.
În munca lui se găsește esența unei noi generații de fermieri: curajoși, dinamici și care nu renunță nici la tradiție, nici la visurile mari. Iar povestea lor rămâne un semn că, în România de azi, agricultura, zootehnia și rădăcinile rurale pot deveni drumuri către viitor.
În ferma Andreei și a lui Mihai, acolo unde diminețile miros a fân proaspăt, se țese o poveste de familie, care se transmite mai departe. În care munca și respectul pentru tradițiile locale rămân cea mai bună investiție.
ULTIMELE STIRI
CELE MAI CITITE
