Povestea studentei din Romania care invata la Sorbona cum sa salveze cladirile istorice ale tarii
Intr-o Romanie care produce in fiecare an generatii de copii pentru care scoala, bacalaureatul, ambitiile nu mai valoreaza nimic, exista si tineri exceptionali.
ILEANA MITU, TANARA CARE INVATA IN FRANTA CUM SA SALVEZE CLADIRILE ISTORICE ALE ROMANIEI
In primul rand, parintii care au inteles ca averea lor sta in educatia copiilor. N-au investit in vile si masini, ci in calitatea si creierul copiilor lor. O tanara studenta la Sorbona demonstreaza azi ca e parte din elita studenteasca franceza pentru ca crescut cu iubire si atentia parintilor, aici, in Romania.
Povestea ei ne arata ca tinerii deschisi la minte, capabili de performanta, sunt cei vegheati de familiile lor care au inteles ca doar asa putem face o Romanie ca la carte.
Ileana Mitu, studenta la Sorbona: "Eu locuiesc intre Montparnasse si le Dom des Invalides, care e in spatele meu. In Bucuresti, locuiesc pe Calea Calarasilor 15-27. La Bucuresti stau intr-un bloc pe care il iubesc foarte mult asa cum e, desi recunosc ca nu e frumos. Acum trecem pe langa niste case foarte frumoase, pe langa care ma plimb eu si-ti spun sincer ca nu ma vad locuind aici nici in cel mai mare vis al meu, nici daca as fi multimilionara. N-as vrea sa stau pe termen lung aici."
In cel mai mare vis al ei se vede locuind pe termen lung in Romania. Poate nu chiar pe Calea Calarasilor, ci eventual intr-o casa salvata de ea. Este deja de 3 ani la Paris. Studiaza la Sorbona Istoria artei si Drept in arta. Pentru ca viseaza sa salveze cladirile de patrimoniu din Romania.
"Nu-mi place ca sunt atatea case distruse si lasate sa se distruga. Alea sunt adevarata noastra identitate culturala, adevaratele noastre valori. Pe de alta parte si orasul nostru trebuie sa-si traiasca viata si noutatea. Evolueaza cu oamenii care sunt in el. Daca oamenii care sunt in el nu vor sa construiasca decat nou care e, din punctul meu de vedere, faorte urat, dar mi-ar placea sa fie tot mai multi oameni care sa vada reconstruirea Bucurestiului si noua lui viata si pe baza lucrurile pe care le avem si sa le restauram.", spune Ileana Mitu.
Ileana e cu ochii pe imobilele din Paris si cu sufletul la Romania:
- E arhitectura neoclasica, cu niste colonade dorice la inceput, apoi corintiene si la al treilea nivel ramanem in acelasi stil.
- Crezi ca poti sa traiesti din asta in Romania?
- Chiar nu cred, dar cred ca pot sa fac ceva care sa tina cont de asta.
"Unul din lucrurile care mi-au trecut prin cap, sa ma interesez sa fac o propunere legislativa, Cum se poate incuraja cetateanul, proprietar de o casa de patrimoniu si care nu are bani, cum putem finata.", spune Ileana.
A PRIMIT O BURSA DE EXCELENTA DIN PARTEA GUVERNULUI FRANCEZ
A dat bacalaureatul francez la 13 materii si, cu media ei, Sorbona a acceptat-o fara sa clipeasca.
- Cunosti pe cineva care a picat bacul?
- Nu, chiar nu stiu
- Iti imaginezi cum e viata?
- Imi imaginez ca te ploua (si incepe sa rada).
Pana una alta, inca invata de la francezi, la Universitatea Sorbona, arta de a-si iubi valorile nationale si de patrimoniu. Si de a le apara.
23.271 de studenti invata aici la Sorbona, una dintre primele Universitati aparute in lume, inca din secolul al 13-lea. 23.271, iar acel unu este romanca Ileana Mitu.
Ileana se intalneste la Universitate cu cateva colege.
- Buna. Ce faci? credeam ca avem drept administrativ la 2 jumate.
- Nu, la 2!
Amalia Enache: Sunt colegele tale?
Ileana Mitu: Sunt niste acrituri. Sunt foarte neinteresate de discutia cu mine. Vin, ei vin la fix, intra la ore, nu poti sa vorbesti cu ele si pleaca la fel de sageata, nu vor sa stea sa discutam.
Amalia Enache: S-a intamplat vreodata sa te abordeze ei?
Ileana Mitu: Niciodata n-a intrat cineva cu mine in vorba, cineva sa vina, hei, mai cum te cheama, niciodata. Uite, asta e legitimatia mea. Un individ intre multi altii, un numar.
Traieste si ea, strict, dupa orarul de la facultate, asezat in hol, in garsoniera cocheta pe care i-au inchiriat-o parintii la Paris.
"E chiria, facultatea nu costa nimic, doar o taxa de inscriere de 200 de euro la inceputul fiecarui an, adica stau pe banii statului francez, ma cultivez pe banii lor."
Si ea a dat totul, ca sa merite totul.
"Mi se pare ca intr-a 12-a am fost cea mai buna din clasa si am primit o bursa de excelenta din partea guvernului Frantei."
PARINTII I-AU PLATIT EDUCATIA DIN BANI DE CATERING
Parintii ei au facut o bruma de bani. Dupa Revolutie s-au hotarat sa porneasca o afacere, un fel de catering.
"Tata lucrase intr-o fabrica, o uzina, ca inginer, iar mama a fost profesoara. Cred ca aveam patru ani, la noi in bucatarie, facea sanvisuri pentru niste banci care aveau birourile. Au avut vreo 3 angajati, stiu ca eu ma trezeam de dimineata si ei faceau sandvisuri in bucatarie."
Cand businessul familiei a crescut, chiar pentru Casa Regala au ajuns sa furnizeze mancare la evenimentele mari. In loc sa-si o vila sau sa-si cumpere masini luxoase, parintii au ramas sa locuiasca la bloc. Banii facuti s-au dus exclusiv in educatia Ilenei.
- Prioritatea nu a fost sa construim ceva mare, unde sa fie mai confortabil spatiul, ci scoala mea pe care au platit-o in fiecare an si studiile, meditatiile, activitati extra-scolare.
- Simti ca te-a obligat asta?
- Simt ca da, intr-un fel, dar nu am simtit-o ca pe o povare sau o mare datorie a familiei.
Ileana a crescut intr-un bloc ca toate blocurile din Romania, in care se va si intoarce dupa facultate. Mama ei, cu care e si astazi legata intre Paris si Bucuresti, prin telefon, la care se aud de 2-3 ori pe zi, s-a gandit de cum a scos-o din scutece, cum sa faca sa-i dea un start bun in viata.
"Inainte sa inceapa scoala, ma gandeam s-o dau la gradinita, iar cand am aflat cat costa am plans, 12.000 de franci, 2.000 de euro, tot drumul pana acasa. Am plans pana acasa", spune Ana Mitu, mama Ilenei.
Nu a reusit atunci. Dar la scoala, cu incapatanare, a dat-o la cea franceza, cu taxa.
"Mi-au spus si parintii si socrii mei, nu o sa reusesti sa platesti si uite ca a terminat si liceul, e si la facultate, mai are un pic si termina." - Ana Mitu.
Ba chiar, i-a facut la 8 ani o mare pofta.
- In 2000 terminase clasa a 2-a, a zis ca vrea sa vada focurile de artificii de ziua Frantei, era un spectacol grandios. Aveam un Olcit, Calin o luna de zile a pregatit Olcitul, au mers peste 10 mii de kilometri.
- De ce aveati Oltcit?
- Pentru ca nu ne permiteam altceva
- De ce nu v-ati dus cu ei?
- Pentru ca nu mi-am permis, cineva trebuia sa stea la munca.
"COPIL FOARTE INCARCAT NU EXISTA. ATI AUZIT VREODATA DE UN COPIL SA-I EXPLODEZE CREIERUL?"
De 18 ani, Anca Mitu munceste de dimineata pana noaptea. Si ea, si sotul sunt dintre cei care au vazut ca totul era de facut in Romania in tranzitie, daca voiau mai mult pentru ei si copiii lor.
"M-am speriat foarte tare dupa ce am nascut-o pe ea, mi-am dat seama ca totul se cumpara cu bani. Eu nu cred ca daca vrei sa faci ceva, trebuie sa faci nemuncind ingrozitor de mult, nu stiu cum."
Intr-o generatie care nu s-a omorat cu invatatul, care a luat modele la intamplare, Ileana Mitu a fost un copil vegheat. Indrumat.
- Camera ei de la 3 ani. Acolo si-a petrecut foarte multe ore sa invete. Asta e o mare opera de arta pe care a facut-o ea la scoala. Aici era dupa un spectacol de balet...
- Ce a facut ea?
- Balet, pian, teatru, sport, echitatie, ski, patinaj, inot, tenis, foarte multe limbi straine, spaniola, germana, italiana, franceza, latina, inlusiv meditatii la latina. In fiecare an facea cel putin 5 lucruri in afara de scoala.
- Nu v-ati temut ca-i supraincarcati programul?
- Copil foarte incarcat nu exista. Ai auzit vreodata de un copil sa-i explodeze creierul?
Parintii Ilenei au insistat si sa-i arate frumosul, nu uratul din jur. Asa a ajuns ea sa faca invers decat cei care invata medicina sau IT la noi si se duc sa-ti exerseze stiinta in strainatate. Ea invata pe banii statului francez si se va intoarce sa intoarca Romaniei frumosul pe care ea crede ca tara il poate avea. Asa cum a dat veronicile din balconul de la Paris pe muscate romanesti, exact ca in geamul din Cale Calarasilor.
"La inceput nu aveam muscate, aveam veronici, dar se tot uscau si bunica mea mi-a zis "pune-ti muscate". Eu le-am plantat pe toate." - Ileana Mitu.