Aproape 20% dintre români trăiesc la limita sărăciei iar autoritățile propun măsuri precum creșterea numărului de asistenți sociali în mediul rural, sprijin pentru locuințe și copii vulnerabili, programe pentru integrarea persoanelor cu dizabilități ori crearea unor locuri de muncă sigure.
Femeie: "Ne descurcăm cum putem. Am apartamentul meu, acum mi-a venit întreținerea aproape 700 de lei".
Suma este mare pentru foarte mulți români.
Datele din „Planul României pentru Reducerea Sărăciei” prezentat de Ministerul Muncii arată că aproape unul din cinci trăiește la limita sărăciei, iar peste 17% dintre gospodării se confruntă cu sărăcia energetică.
Rodica Marinoiu, Director Program SOS Satele Copiilor: „Întâlnim aceași situație locativă dramatică, adică spații insuficiente și improprii. Familii cu mulți copii, care locuiesc în condiții improprii, pentru care încă apă înseamnă din fântână, să o scoți din fântână și care să ajungă la școală au de străbătut un drum lung și care ai nevoie de sprijin pentru îmbrăcăminte, încălțăminte și hrană”.
Mulţi îşi plătesc foarte greu și cheltuielile obligatorii și din păcate, orice este suplimentar devine un lux.
Femeie: „Au crescut alarmant așa, fără nici un sens toate prețurile, începând de la benzină evident până la o căpșună sau o ceapă care îți trebuie”.
Reprezentanții Ministerului Muncii au propus un plan social pentru perioada 2026–2035, ca răspuns la strategia anti-sărăcie lansată de Comisia Europeană.
Printre măsuri se numără creșterea numărului de asistenți sociali cu 30% în mediul rural, digitalizarea serviciilor sociale și direcționarea ajutoarelor către persoanele cele mai vulnerabile. Planul include și investiții în locuințe, sprijin pentru copii, integrarea persoanelor cu dizabilități și crearea unor locuri de muncă sigure și de calitate, cu ajutorul fondurilor europene.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii: „Am depus fișa de proiect în vederea obținerii unei finanțări de aproximativ 3 milioane de euro din programul de asistență tehnică 2021-2027 pentru tot parcursul de elaborare. Prima zonă care este crucială este legată de accesul la locul de muncă de calitate și activarea persoanelor aflate în vulnerablitate, pentru acest lucru ca să înțelegem trebuie să ieșim din paradigma actuală în care să discutăm de persoane care se află în șomaj”.
Aproape 20% dintre tineri care au terminat şcoala nu urmează acum cursuri de formare ori nu au un loc de muncă.
