Autoritatile confirma standardele duble, dupa campania Stirilor ProTV. Ce contine parizerul german fata de cel vandut la noi

×
Codul embed a fost copiat

La cateva luni de la izbucnirea scandalului privind produsele de calitate inferioara pentru Europa de Est, timp in care Stirile PRO TV au demonstrat cu analize de laborator ca exista dublu standard, autoritatile romane au un prim raport pe aceasta tema.

Oficialii au comparat alimente identice, vandute la noi si in alte trei tari europene, si au gasit noua produse diferite. Dar ministrul Agriculturii nu vrea sa le nominalizeze si a trimis rezultatele la Comisia Europeana, ca sa stabileasca o lege mai clara.

O comisie formata din reprezentanti ai Ministerului Agriculturii, Autoritatea Sanitar Veterinara si ANPC au primit acordul a trei tari - Germania, Belgia si Olanda - sa preleveze probe din magazine. In perioada 19 - 26 iunie, specialistii au luat din magazine 29 de produse, aceleasi care se gasesc si pe rafturile de la noi.

Sunt preparate din carne si lapte, conserve de peste si ciocolata, pe care le-au adus in conditii de temperatura si umiditate controlata la Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din Bucuresti.

Citește și
campanie
Diferente intre sapunul, pasta de dinti si whisky-ul din Romania si cele din Occident. Ce au aratat analizele din laborator

Rodica Tanasuica, directorul Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara din Bucuresti: "Dintre acestea, noua produse au prezentat unele diferente din punctul de vedere al continutului de grasimi si protein."

Valoarea energetica este calculata in kilocalorii si, potrivit specialistilor, reprezinta unitatea de masura a energiei pe care corpul nostru o primeste la fiecare suta de grame de produs consumat.

Cinci dintre cele noua produse au mai multe calorii si proteine in vest decat la noi.

Parizer porc Germania:
- pe eticheta 279 kcal/100 g
- in UE 274.32 kcal/100 g
- in Romania 259.09 kcal/100 g)
Parizerul de porc produs din Germania avea cu aproape 14 kilocalorii mai multe decat cel identic, vandut in Romania.
Carnati pentru gratar Germania:
- pe eticheta 280 kcal/100 g
- in UE 282,46 kcal/100 g
- in Romania 254,61 kcal/100 g
Carnatul pentru gratar produs in Germania avea in magazinele din vest cu 28 de kilocalorii mai mult.
Pateu Cehia:
- eticheta 238 kcal/100 g
- in UE 273,54 kcal/100 g
- in Romania 259.98 kcal/100 g
Valoarea energetica a pateului produs in Cehia si vandut atat in vest, dar si la noi, era cu 14 kilocalorii mai mare in vest fata de produsul identic de pe rafturile romanesti.


Conserva peste macrou Franta:
- eticheta 13.6 g proteine/100 g
- in UE 22.05 g proteine/100 g
- in Romania 20.7 g proteine/100 g
Conserva peste macrou Franta:
- pe eticheta 55 g proteina/100 g
- in UE 47.8 g proteina/100 g
- in Romania 42.87 g proteina/100 g

Au fost analizate si doua produse de tip conserva de peste macrou produsa in Franta si vanduta atat in vest, cat si in Romania. O conserva din Romania avea cu 2 grame de proteine mai putin, iar cealalta cu 5 grame de proteina mai putin.

Ministerul Agriculturii sustine ca nu poate lua legal nicio masura impotriva producatorilor. In schimb, trimite raportul la Uniunea Europeana, pentru a fi luat in calcul la crearea unei legislatii care sa stabileasca acelasi standard pentru vest si pentru est.
Petre Daea, ministrul Agriculturii: "Nu vom da numele vreunui producator si comerciant, pentru a nu intra in conflict. Cu insistenta dumneavoastra, nu ma ridicati de pe scaunul responsabilitatii."

Dar ce inseamna aceste diferente de valoare energetica descoperite de autoritati? Ca platim mai mult pentru produse care ne hranesc mai putin, spun nutritionistii, care sustin insa ca diferentele sunt prea mici, deci, irelevante.

Cristian Margarit, nutritionist: "Poate insemna ca este mai multa apa in aceste produse, dar nu este relevant. Trebuia investigat de unde aceasta diferenta..."

In campania Stirilor PRO TV “Standard pentru Est”, specialistii in domeniu au descoperit si alte probleme in afara cantitatii energetice. De pilda, pastele din vest erau produse din grau de calitate mai buna, fata de aceleeasi paste de pe rafturile noastre.

Intr-un alt exemplu, crema tartinabila de ciocolata avea ulei, pe cand acelasi produs din Romania continea mai multa apa.

Citește și...
Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania
Substanta activa din detergentii vanduti in Romania, “spalata” de marii producatori. Cat de mare e diferenta fata de Germania

Standard pentru Est, episodul 13. Un detergent vandut in Germania spala mai bine decat acelasi produs care este vandut pe piata din Romania.

Diferente intre sapunul, pasta de dinti si whisky-ul din Romania si cele din Occident. Ce au aratat analizele din laborator
Diferente intre sapunul, pasta de dinti si whisky-ul din Romania si cele din Occident. Ce au aratat analizele din laborator

Standard pentru Est, episodul 11. Care este secretul care face ca un sapun de maini din Germania sa fie mai bun decat unul de la noi, desi ambele au acelasi ambalaj si, teoretic, aceeasi compozitie?

Marea diferenta dintre spaghetele italiene vandute in Romania si cele care se vand in Italia. Ce spun testele specialistilor
Marea diferenta dintre spaghetele italiene vandute in Romania si cele care se vand in Italia. Ce spun testele specialistilor

Standard pentru Est, episodul 9. Sunt facute din gris de grau si apa, printr-un proces de coacere. Si totusi cat de diferite sunt pastele fainoase pe care le gasesc romanii la raft, fata de marfa aflata in acelasi ambalaj, dar vanduta la italieni?

Cum sunt protejati consumatorii in tarile europene. Un macelar din Franta dezvaluie ce l-a uimit la produsele din Romania
Cum sunt protejati consumatorii in tarile europene. Un macelar din Franta dezvaluie ce l-a uimit la produsele din Romania

Standard pentru Est, episodul 8. Sunt nemtii, francezii sau italienii mai atenti decat noi atunci cand merg la cumparaturi? Stiu sa protesteze imediat, atunci cand nu primesc ceea ce scrie pe ambalaj?

Recomandări
Guvernul introduce „taxa pe soare” în plină criză energetică. Ce prevede ordonanța și cine este vizat
Guvernul introduce „taxa pe soare” în plină criză energetică. Ce prevede ordonanța și cine este vizat

O decizie controversată a Guvernului bulversează, din nou, piaţa energiei electrice. De data aceasta, sunt vizaţi consumatorii casnici şi firmele care și-au montat panouri fotovoltaice.

Lovitură grea pentru Putin. Câți ruși mai sprijină războiul din Ucraina. Rezultatele unui sondaj comandat de Kremlin
Lovitură grea pentru Putin. Câți ruși mai sprijină războiul din Ucraina. Rezultatele unui sondaj comandat de Kremlin

Rușii par să se fi săturat de război, potrivit unui studiu realizat de serviciul rus de informații, ajuns în presa occidentală. Doar 25% dintre ei vor continuarea războiului, iar Kremlinul și-a reînnoit apelurile la negocieri.

CM 2022 | Anglia - Senegal 3-0. Britanicii s-au calificat în sferturi și urmează un duel de foc cu Franța
CM 2022 | Anglia - Senegal 3-0. Britanicii s-au calificat în sferturi și urmează un duel de foc cu Franța