La granita dintre ISTORIE si ARTA cinematografica: "Razboinicii curcubeului: Seediq Bale"

Mouna Rudo a fost un aborigen, lider de trib, care a devenit erou al natiei sale dupa ce a condus o revolta impotriva ocupatiei japoneze in anul 1930. "Mouna este un caracter intunecat si melancolic. Cand era copil, a vazut cum japonezii i-au ucis poporul, iar de atunci ...ura s-a adunat in sufletul lui", a povestit Lin Ching-Tai in timpul unei vizite in Los Angeles, potrivit LA Times.

Si chiar daca nu a mai jucat niciodata in filme inainte de aceasta productie, Lin sustine ca a intrat foarte repede in rol, pentru ca "acel caracter al lui Mouna este si caracterul meu, pana la 26 de ani". Regizorul filmului este Wei Te-Sheng, iar "Razboinicii curcubeului: Seediq Bale" a costat 25 de milioane de dolari - devenind astfel ce mai scumpa productie din istoria cinematografica a Taiwanului.

De altfel, filmul a fost lansat in doua parti, care totalizeaza 4 ore si jumatate. Pentru premiera care a avut loc in septembrie 2011 la Festivalul de la Ventia, regizorul a pregatit o versiune speciala de numai 2 ore si jumatate. Actorul principal al filmului este Lin Ching-Tai, care apare tot timpul incruntat, incrancenat, ca un om care a vazut toate grozaviile vietii.

Filmul spune povestea adevarata a tragediilor din regiunea Wushe - ultima si cea mai mare revolta a aborigenilor din Taiwan impotriva ocupatiei japoneze. In 1895, Taiwan-ul a fost cedat Japoniei de catre China, in urma Tratatului Shimonoseki. Tribul Seedeq a fost silit sa renunte la suveranitate si sa munceasca pentru japonezi pentru niste salarii de mizerie.

Proiectul cinematografic la care s-a angajat regizorul s-a dovedit a fi unul extrem de dificil, mai ales ca el a angajat sa joace in film aborigeni care habar nu aveau de actorie. De asemenea, a insistat sa foloseasca in dialoguri dialecte ale limbajului Seediq - o limba care acum este vorbita doar de aproximativ 1.000 de oameni. Si, chiar si cu finantare de la guvernul Taiwanului, regizorul a avut nevoie de 5 ani de zile ca sa mai adune fonduri pentru filmari. Celebrul John Woo a fost cooptat ca producator, insa Wei sustine ca, intr-un final, a fost nevoit sa mai imprumute bani, scriu cei de la LA Times.

Chiar si in zilele noastre, tragedia de la Wushe ramane o chestiune delicata si evitata de catre Japonia. Regizorul Wei, care a scris si scenariul, a fost nevoit sa porneasca propria investigatie si cercetare pentru a aduna informatiile necesare. El a reusit sa stea de vorba inclusiv cu niste membri ai tribului Seediq, care traiau in timpul acelor evenimente. "Bineinteles, erau doar niste copilasi atunci. Insa, chiar si asa, dupa atata timp de atunci, lor tot le este frica sa vorbeasca despre acele evenimente." a spus regizorul.

In octombrie 1930, aproximativ 300 de aborigeni-razboinici din 6 sate au atacat fortele japoneze in timpul unei festivitati sportive, ucigand 130 de oameni. Drept raspuns, japonezii au trimis peste 2.000 de trupe, iar apoi avioane care au lansat bombe si gaze lacrimogene. Doua luni mai tarziu, rebeliunea a fost inabusita, iar peste 600 de membri ai tribului Seediq au fost ucisi sau s-au sinucis, inclusiv femei si copii. "Insa, bineinteles, japonezii au spus versiunea lor", sustine regizorul, care precizeaza ca a fost nevoit sa gaseasca singur adevarul - asa cum se intampla in scena in care un grup de femei din trib se sinucide in masa.

"De exemplu, sinuciderea femeilor - japonezii sustin ca barbatii Seediq le-au fortat sa se omoare, insa eu arat ca a fost o chestiune din proprie vointa, ca un act de onoare pentru a scapa din mainile inamicilor", spune Wei.

In timpul pre-productiei, Wei l-a intalnit pe Lin in satul natal al acestuia, Nanao. Lin nu face parte din Seediq, ci din Ataya. "Arata exact cum trebuia. Totul la el era perfect, asa ca i-am cerut sa-l joace pe Mouna", povesteste regizorul. Lin, care nu mai jucase niciodata in filme, a ezitat. "Apoi, dupa ce au auzit acest lucru, multi dintre prietenii si colegi mei mi-au spus ca ar trebui sa joc in acest film", spune si pastorul Lin.

Preotul din Taiwan a declarat ca s-a identificat cu personajul pentru ca a avut parte de experiente asemanatoare. A crescut vorbind limba tribului Ataya si inca o mai stie. Insa cand a ajuns la scoala a fost fortat sa investe si sa vorbeasca limba chineza mandarina, situatie care l-a jignit peste masura. (la sfarsitul celui de-al Doilea Razboi Mondial, Japonia a predat Taiwanul fortelor chineze). El isi aduce aminte ca studentii si profesorii chinezi il priveau "de sus". "Ne insultau si ne provocau la bataie. Da, am avut parte de niste batai", povesteste Lin Ching-Tai.

El recunoaste ca nu prea i-a placut scoala, asa ca s-a ales de pe urma ei doar cu niste obiceiuri proaste: fumat si bautura ... multa bautura. Cand a implinit insa 26 de ani, sora lui l-a luat de-o parte la o discutie serioasa. "Mi-a spus ca nu fac nimic cu viata mea." Parintii lor fusesera si ei preoti, asa ca sugestia pe care a primit-o nu i s-a parut neobisnuita. I-au trebuit 10 ani ca sa termine toate seminariile de specialitate si scolarizarile, insa ...incet-incet, spune Lin, a inceput sa-si examineze cu atentie propria viata si s-a schimbat total, inclusiv in modul de gandire. "Am invatat cum sa-i slujesc pe altii", spune el.

Pe de alta parte, filmarile pentru "Razboinici" au fost extraordinar de dificile. Pentru Lin, cea mai grea parte a fost sa invete dialectul Seediq. Desi aceasta cultura este apropiata de a sa, limbajul este diferit, asa ca a memorat replicile in timpul filmarilor. "Seediq Bale" inseamna "un adevarat Seediq", adica un "barbat adevarat, care, pentru trib, se refera la vanatoare si taierea capetelor dusmanilor.

Iar cele 6 luni programate pentru filmari s-au transformat in 10, din cauza complexitatii actiunilor din scene, in munti si in paduri, inclusiv pe ploaie. De asemenea, unii dintre cascadori s-au ranit, echipa de figuranti s-a marit pe parcurs, iar costurile au crescut proportional.