Clujana, candva cea mai mare fabrica de incaltaminte din tara, cauta solutii de supravietuire

N. Red: Reportaj realizat de agentia Mediafax

Dupa '89 a fost inchisa cinci ani si redeschisa in 2004. Acum are 360 de angajati si incearca sa supravietuiasca.

Clujana a fost infiintata in anul 1911, fiind, la origini, Fabrica de Piele "Fratii Renner & Co", ale carei produse erau recunoscute prin calitatea executiei. Dupa primul razboi mondial, a devenit societate pe actiuni, fiind nationalizata de regimul comunist in anul 1948.

Ghetele galbene, insulated, mandria fabricii Clujana

Citește și

Romania la export: japonezele se demachiaza cu lapte Doina

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Clujana avea, in perioada comunista, cel mai mare numar de angajati dintre fabricile din Cluj-Napoca - peste 11.000 - si producea incaltaminte pentru piata interna si pentru export. Era un adevarat combinat, nu doar o simpla fabrica, unde se faceau pantofi de la A la Z, cu sectii de tabacarie, unde se tabaceau pieile aduse, sectii de cauciuc, unde se faceau talpile si cu ateliere de mase plastice, unde se faceau tocuri si calapoade.

Semira Zanc, maistru la linia de cusut, lucreaza la Clujana din 1970, imediat dupa ce a terminat scoala profesionala. A inceput ca si cusatoreasa, la masina de cusut, unde executa intre 20 si 40 de operatiuni la o pereche de pantofi.

"Aici am intrat in productie si am invatat meserie. Am lucrat intr-o noua cladire, cu multe linii de productie, unde erau foarte multi tineri. Era de lucru din plin pe atunci, erau alti clienti fata de ce este acum, se producea de la inceput pana la ambalarea pantofilor in cutii. Existau pe vremea aceea trenuri care intrau pana in fabrica si aduceau materii prime si plecau pline cu cutii cu incaltaminte. Era o activitate atat de sustinuta incat erau angajate peste 11.000 de persoane. Fabrica mergea foarte bine, eram multumiti de salariu, se lucra norma individuala, fiecare stia exact cati bani castiga, cine era harnic castiga bine", povesteste Zanc.

In fabrica, la incaltaminte, se lucra in doua schimburi, inclusiv sambata, si erau perioade in care se muncea 12 ore sau chiar 16 ore pe zi, cand erau comenzi. Mandria fabricii erau ghetele galbene, insulated, care nu se gaseau insa in Romania, fiind trimise la export.

"Lumea era multumita si lucram cu placere si 16 ore, banii aveau valoare atunci. Erau 13 linii de talpuit si 22 de linii de cusut, la cusut erau 40 de muncitori la o linie. Era o activitate foarte sustinuta. Majoritatea productiei, peste 90 la suta, era pentru export, se cauta in oras si nu se gasea marfa de Clujana, mai ales ghetele galbene, insulated, cunoscute de toata lumea. Era incaltaminte rezistenta, era din piele tabacita care tinea", isi aminteste maistrul.

Pantofii, testati de angajati inainte de a incepe productia de serie

Inainte de a incepe productia de serie, la Clujana erau executate cate zece perechi de pantofi din fiecare model, care erau testati de catre angajati. Acestia ii purtau zilnic, timp de o luna, pentru a se vedea daca apar defecte.

"Pe atunci era asa-numita proba de picior. Se faceau zece perechi dintr-un model, de diverse marimi, si se dadeau angajatilor sa le poarte zilnic timp de o luna, pentru a se vedea daca apar defecte, daca se dezlipeste talpa, daca crapa pielea, se verifica rezistenta si calitatea pantofului. In functie de rezultate, incepea productia de serie", povesteste maistrul Stefan Balogh, care are o vechime de peste 40 de ani la sectia de talpuit, fiind angajat in fabrica tot in anul 1970.

El isi aminteste ca, pe la mijlocul anilor '70, Clujana a lucrat timp de trei luni pentru o comanda din fosta URSS, pentru cizme de dama.

"Se faceau 1.000 de perechi pe zi numai astfel de cizme, aveam o locomotiva pe care scria Clujana, era incarcat un tren intreg de marfa si cutii cu cizme la export. Se mai lucra pentru export pentru Olanda, pentru Germania sau Franta. Unele utilaje din fabrica erau second-hand, dar aveam o masina de talpuit din fosta Cehoslovacie, produsa in 1966 si care functioneaza si azi fara probleme. Daca se strica ceva, se faceau piese de schimb de catre atelierul mecanic", spune Balogh.

"Fruntas in intrecerea socialista", premiat cu 50 de lei

Stefan Balogh a fost al 11.696-lea angajat de la Clujana, dupa numarul matricol pe care l-a primit la angajare. A muncit pe branci si a fost trecut de cinci ori la rand pe panoul de onoare al fabricii, cu poza, si a primit tot de atatea ori titlul de "fruntas in intrecerea socialista", fiind recompensat cu un premiu de 50 de lei si cu o insigna.

"Atunci era altceva, tinerii erau mai ambitiosi, mai dornici sa munceasca. Dupa scoala profesionala, unii au facut liceul la seral, lucrau si invatau, iar care erau buni faceau scoala de maistri. Acum este o problema cu pregatirea profesionala a angajatilor, in conditiile in care nu prea se gaseste personal calificat", spune maistrul.

Declinul de dupa 1990 a dus la inchiderea fabricii

Activitatea Clujana s-a redus treptat dupa 1990, cand au scazut comenzile si s-a ajuns la disponibilizari colective - intai in 1998, urmate de un al doilea val, un an mai tarziu. Declinul a culminat cu inchiderea operationala a fabricii, in anul 1999.

Samira Zanc crede ca democratia le-a adus oamenilor iluzia ca in tara "va curge numai lapte si miere" si ca nu vor mai fi nevoiti sa munceasca.

"Dupa 1989, oamenii au crezut ca, daca e democratie, trebuie sa schimbe ceva, dar eu nu cred ca trebuia schimbat ceva la Clujana. Multi au crezut ca democratia aduce lapte si miere si nu mai trebuie sa muncim, dar, din pacate, de muncit trebuie. Dupa 1990 piata ruseasca s-a pierdut, s-a tot redus activitatea, s-au redus clientii, fara nicio explicatie din partea conducerii", afirma ea.

In decembrie 2003, la Clujana s-a inceput actiunea de reluare a activitatii, in urma trecerii actiunilor de la FPS la Consiliul Judetean Cluj, iar productia, mult diminuata, a fost reluata, dupa cinci ani de la inchidere, cu preponderenta in sistem lohn.

In perioada in care fabrica a fost inchisa, s-au inchiriat hale intregi, unele s-au vandut, iar acum a ramas pentru productie o parte dintr-o cladire, unde functioneaza o linie si un sfert de talpuit si cinci linii de cusut, cu cate 35 de muncitori.

"Cand m-am reintors in Clujana, prin 2005, era mare pustietate, aproape totul era inchis. M-a durut inima. Acum lucram pe comenzi mici, se lucreaza in sistem lohn, clientul aduce pielea, calapoade, sireturi, capse, iar noi doar producem incaltamintea. Talpuitul se poate face in alta parte. Atunci, inainte de 1989, era altceva, nu se prea poate face o comparatie, se faceau cantitati mari de incaltaminte, acum este economie de piata, nu mai e socialism", spune Samira Zanc.

Clujana are datorii de un milion de euro

Acum, la Clujana lucreaza 360 de angajati, iar activitatea consta in producerea de incaltaminte pentru cele doua magazine pe care fabrica le mai are, restul fiind produs in sistem lohn, pentru doua firme - una din Cluj-Napoca si una din Reghin, care au comenzi din strainatate.

Daniel Mihis, presedinte al Consiliului de Administratie al Clujana, sustine ca, pentru a renaste, fabrica ar avea nevoie de o infuzie de capital de aproximativ 250.000 de euro, dar si sa isi achite datoria la bugetul de stat, in valoare de circa un milion de euro.

"Clujana a ramas o marca de incaltaminte si un brand apreciat, singura problema cu care ne confruntam fiind lipsa de fonduri in ceea ce priveste noi linii de productie si noi modele. Nu putem sa iesim acum pe piata cu o noua colectie, ci vindem doar din colectiile vechi. Am avea nevoie de o infuzie de capital de circa 250.000 de euro. Avem datorii mostenite catre bugetul de stat de circa un milion de euro si am obtinut o esalonare din partea Directiei de Finante Cluj", explica Mihis.

Noua strategie se axeaza pe atragerea clientilor tineri prin retele de socializare si mediul online

Florin Dradiciu, director de vanzari la Clujana, sustine ca fabrica nu sta foarte rau din punctul de vedere al utilajelor, in conditiile in care are utilaje vechi de doar 6-7 ani, ceea ce in industria incaltamintei nu este foarte mult. El crede ca, totusi, ar fi nevoie si de utilaje noi, specifice, care nu sunt foarte mari si costisitoare, dar sunt obligatorii daca se doreste trecerea "la un alt nivel de competitivitate".

"Fabrica noastra are ca si concurenta firmele mici, care sunt mai flexibile decat noi, dar care nu pot asigura un volum mare de productie. Noi putem produce intre 1.200-1.300 de perechi de incaltaminte pe zi, cap-coada, croit, cusut, talpuit, ceea ce o alta societate nu poate. Noi ne adresam clientilor care au nevoie si de volum mare. Piata de profil s-a schimbat mult in ultimii ani, in sensul in care producatorii europeni nu mai produc in China, pentru ca, la randul lor, primesc comenzi mici, de cate 5.000 de perechi. Or nu este rentabil sa produci o astfel de cantitate in China si atunci se orienteaza spre noi", spune Dradiciu.

El adauga ca noua conducere a fabricii incearca sa tina pasul cu modelele de incaltaminte de actualitate, sa introduca modele noi, pentru care se cauta piei speciale, imprimate, talpi speciale.

"Incercam sa atragem clienti noi, este o provocare sa mentinem brandul Clujana pe piata, iar strategia noastra se axeaza pe partea de promovare online, pe retele de socializare si pe atragerea tinerilor de pe segmentul 20-30 de ani. Vrem sa facem cunoscut brandul Clujana in toata tara, un brand care are peste 100 de ani de traditie", explica directorul de vanzari de la Clujana.

In ultimii ani, poate cea mai "vizibila" aparitie a numelui Clujana a fost legata de o propunere a fostului presedinte al Consiliului Judetean Cluj Alin Tise. Avand in vedere ca in timpul celui de-al doilea razboi mondial Clujana a produs bocanci militari si harnasamente pentru armata, in 2009 Tise a propus Ministerului Apararii si Ministerului Administratiei si Internelor incheierea unor contracte pentru dotarea soldatilor si jandarmilor cu bocanci militari produsi de Clujana, dar proiectul nu a fost finalizat.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său