Ce a gasit Curtea de Conturi la un control al parcurilor din Capitala. Primariile nu stiau nici macar cate hectare sunt

Potrivit datelor raportate de primarii, in 2007 suprafata verde din Bucuresti (inclusiv lacurile) era de peste 3.262 de hectare, in vreme ce in 2014 scazuse la numai 2.081 de hectare. Parcurile, de pilda, au pierdut peste 50 de hectare in aceasta perioada. Din fericire, o parte semnificativa din aceasta scadere a suprafetei spatiilor verzi se datoreaza incapacitatii autoritatilor locale de a avea o evidenta a suprafetelor pe care le administreaza.

"Cadastrul Verde" e de fapt "Cadastrul invizibil"
Mai precis, spune raportul Curtii de Conturi, au fost inregistrate eronat suprafetele luciului de apa iar „majoritatea terenurilor aflate in administrarea primariilor nu sunt inscrise in Cartea funciara”. Adica primarii din Bucuresti nu au indeplinit nici macar pasii pe care orice roman ii face atunci cand are de vandut sau mosteneste o casa ori un teren. Cat despre asa-numitul „Cadastru Verde” din 2012, acesta a inclus si terenuri apartinand unor particulari, nu este accesibil publicului iar Curtea de Conturi il califica drept „un esec cu consecinte in utilizarea ineficienta si neeconomicoasa a fondurilor publice”.

O consecinta foarte importanta a faptului ca terenurile nu au fost inscrise in Cartea Funciara este ca nici primariile de sector, nici Administratia Lacurilor si Parcurilor din Bucuresti (care tine de Primaria Generala) nu pot accesa fonduri europene pentru proiecte legate de spatii verzi. Asta nu a impiedicat insa autoritatile locale sa investeasca in spatiile verzi – iar expertii Curtii de Conturi nu au avut cuvinte de lauda pentru modul in care s-au cheltuit banii publici in acest sens.

Citeste si: 1 panseluta = 3 alocatii pentru copii. Matematica din spatele unei risipe uriase din bani publici

Citește și

Autoritatile vor o Capitala cu gradini, parcuri si poduri peste Dambovita. Marea problema din spatele unui proiect urias

Parcul Drumul Taberei, mai putin verde dupa reamenajare
Un exemplu este reamenajarea parculuI Drumul Taberei. „Din auditul efectuat a rezultat faptul ca in cazul parcului Drumul Taberei lucrarile de amenajare a terenului nu au avut ca rezultat cresterea suprafetelor verzi sau regenerarea vegetatiei in spatiile verzi degradate in conformitate cu cerintele Uniunii Europene. In acest sens, Sectorul 6 nu a facut o analiza judicioasa in ce priveste decizia de a face o investitie in Parcul Drumul Taberei pe acelasi amplasament, prin distrugerea totala a amenajarilor si dotarilor existente si lipsirea locuitorilor de beneficiul celui mai mare parc al Sectorului pentru o perioada de minim 2 ani, in loc sa reabiliteze alte spatii verzi degradate sau sa identifice alte amplasamente pentru un parc."

"S-a luat decizia inlocuirii unei vegetatii abundente dezvoltata intr-o perioada lunga de timp, care a necesitat investitii si cheltuieli anuale insemnate, cu un parc tematic cu vegetatie redusa, fapt discutabil din punct de vedere al protejarii si imbunatatirii conditiilor de mediu si care va genera cresterea cheltuielilor bugetare pentru intretinerea acestuia in perioada urmatoare.”

Artarilor nu le-a priit in sectorul 6
Un alt exemplu, tot din sectorul 6, este cel al unei cantitati mari de ghivece cumparate si amplasate in cele mai nepotrivite locuri – de pilda, direct pe spatiul verde sau in mijlocul trotuarului. Si tot aici, din cele 5.000 de gardurile de tuia plantate in 2013-2014, doar 1.500 au mai prins luna februarie 2015, iar din 265 de artari, numai 20.

In sectorul 4, in 2010 s-au facut nevazute plante si rulouri de gazon de 354 de mii de lei. In sectoarele 1 si 2, cu prilejul unor lucrari publice, spatiile verzi de pe cateva mari bulevarde au fost distruse iar firmele care au efectuat lucrarile nu le-au mai refacut.

De asemenea, in sectorul 3, s-au plantat in 2012 zeci sau sute de mii de arbusti din soiuri despre care se stia din anii precedenti ca se usuca in conditiile din Bucuresti. „Valoarea arbustilor uscati la nici 3 luni de la plantare pe aliniamentul Theodor Pallady si care la data auditului nu mai erau pe aliniament, insumeaza 1.545 mii lei”, se arata in raport.

Citeste si: Primaria Arad reamenajeaza spatiile verzi: pietris peste gazon, fiindca "e greu de intretinut"

Agenti de paza decorativi
De altfel, statisticile INS arata ca, din 1993 si pana acum, desi suprafata intravilana a Capitalei a crescut cu aproape 56%, spatiile verzi au scazut, in schimb. Vezi in infograficul de mai jos cum au evoluat marile orase ale Romaniei in ultimele doua decenii:

O alte investitie discutabila este cea in servicii de paza a spatiilor verzi. In sectorul 2, de pilda, in 2014 cheltuielile cu paza parcurilor au depasit 10 milioane de lei, in conditiile in care, se afirma in raport, „agentii de paza nu aplica sanctiuni, nu au atributii legale pe linie de ordine publica, ei putand doar semnala abateri catre organele de politie sau politia locala.”. Adica ar putea foarte bine sa fie inlocuiti cu camere video. Mai mult, primariile nu stiu nici cat sau daca se fura/distrug banci si flori din parcuri, in niciun sector neexistand o evidenta, astfel ca agentii de paza ar putea chiar sa fie inutili.

Cei de la Curtea de Conturi au constatat ca intre 2007-2014, doar in materie de spatii verzi, autoritatile locale din Capitala au produs prejudicii de 14.861.000 de lei. Din acestea, peste jumatate (7,8 milioane) s-au inregistrat la sectorul 3, urmat de sectorul 6, cu peste 3 milioane. Si asta in conditiile in care indicele de spatiu verde pe cap de locuitor in Bucuresti, 23 de metri patrati, este foarte scazut – de 6 ori mai mic decat cel din Viena si sub norma europeana de 26 de metri patrati. 

Articol recomandat de sport.ro

O bătaie de joc românească: tatăl lui David Popovici le-a povestit francezilor cum politicul voia să profite de băiatul lui