Noul album al românilor de la Balkan Taksim, ”Acide balkanique”, e o călătorie fascinantă în universul muzical al Balcanilor

24-11-2025 | 09:59

Balkan Taksim, un nume care te duce cu gândul la tumultul celebrei piețe din Istanbul, este un proiect artistic format din doi muzicieni români, care și-a lansat recent al doilea album (în luna septembrie), intitulat „Acide balkanique”.

Cristian Matei

Saşa-Liviu Stoianovici și Alin Zăbrăuţeanu combină muzica tradiţională balcanică, instrumentele populare (unele foarte rare), cu muzica electronică, psihedelică şi trip-hop, iar rezultatul este unul fascinant pentru pasionații de sunete ieșite din comun, de muzicalitatea care te poate purta peste mări și țări.

Albumul lor de debut, ”Disko Telegraf” (2021), a fost foarte apreciat de public și de media internațională, astfel că așteptările celor care urmăresc acest proiect au fost mai ridicate.

Iar „Acide balkanique” se ridică la nivelul acestor așteptări.

Editat de reputata casă de discuri franceză Buda Musique, şi masterizat la Paris de Alex Gopher (Translab), albumul continuă călătoria muzicală în Balcani, o regiune care s-a confruntat de-a lungul timpului cu multă durere, oferind în acelaşi timp şi foarte multă frumuseţe lumii.

Există opt piese pe acest album: unele sunt doar instrumentale, iar altele sunt cântate în limba română şi în limba sârbo-croată.

Greu de încadrat din punct de vedere al genului muzical, unii îi spun, simplu, ”world music”, un stil care este invocat atunci când există elemente muzicale tradiționale. Însă ”Acide balkanique” este mai mult decât atât, iar asta are o oarecare legătură și cu bagajul cultural/muzical/profesional al celor doi, Sașa și Alin.

FOTO: Coperta albumului ”Acide balkanique”

Saşa-Liviu Stoianovici este un artist interdisciplinar care combină în creațiile sale elemente din etnografie, antropologie, muzică, arte vizuale şi patrimoniu cultural. Prin intermediul formaţiei Balkan Taksim, el sugerează noi modalităţi de a imagina şi explora culturile populare din Balcani şi Carpaţi.

Stoianovici se raportează adesea la aceste culturi ca la simple pretexte pentru o dezvoltarea a creativităţii.

În Balkan Taksim, el cântă la mai multe instrumente muzicale, precum sazul turcesc, cobza românească, tanburul otoman, diferite tipuri de cimpoi - sârbeşti, româneşti şi bulgăreşti, šargija bosniacă şi gusla sârbească. De asemenea, foloseşte uneori theremin-ul şi sintetizatoarele analogice şi digitale.

Cercetător de teren experimentat, cu o experienţă bogată în înregistrarea de sunet, Stoianovici a studiat ultimii cântăreţi ţărani la cobză din România, rezultatul acestei cercetări fiind în prezent încapsulat într-un dosar UNESCO multistatal - „Cobza – cunoştinţe, tehnici şi muzici tradiţionale”, realizat în colaborare cu Republica Moldova.

”De la bun început voi spune că nu mi-am/ne-am propus ca sunetul nostru să intre sub umbrela unui stil anume. „Trip-hop”, atașat muzicii Balkan Taksim, a apărut, dacă nu mă înșel, în perioada în care am lansat piesele „Zalina” și „Anadolka”. Ambele au un ritm mai lent, un sunet cu mult bas, iar aceste lucruri, bănuiesc, au ajutat asocierii respective. Altfel, prin prisma combinației „instrumente muzicale populare + sunete electronice”, termenul foarte larg de „world-fusion” își găsește cu siguranță un rost. Finalmente, da, facem o fuziune între genuri muzicale diferite.

Acum, când scriu, ascult, total întâmplător, niște muzică din Câmpia Transilvaniei - doi vioriști, doi braciști, un contrabas. Am „crescut” cu Hendrix, Pink Floyd, Nirvana, The Doors, Phoenix, muzică rock iugoslavă, Sepultura, Popol Vuh, Can, The Fugs, Velvet Underground, Fleetwood Mac cu Peter Green, Santana, White Noise etc. Multă muzică rock, dublată de compozitorii contemporani români prinși pe discurile Electrecord. Complicat de pus în două-trei fraze. Colecții de muzică populară de pe întreg mapamondul. Viorile cu goarnă de la Târgul de la Negreni. Arvo Pärt, Nurse With Wound, VHK, Masada, Fred Frith, tot felul de artiști R.I.O., Dead Kennedys, The Residents, 3 Mustaphas 3.

În ultimii ani, ascult multă muzică tradițională urbană și țărănească de pe unde apuc, cu accent pe zona Balcanilor și Carpaților, dar revin la artiști precum Harry Partch, Xenakis, Ulpiu Vlad, Tiberiu Olah, Colosseum, Black Sabbath, Alice in Chains, Coil, David Torn, Grateful Dead, Ry Cooder.”, a explicat Sașa pentru ȘtirileProTv.ro.

La rândul său, Alin Zăbrăuţeanu (chitară bas, sintetizatoare, sampling, ritmuri, mixaj), artist cu o experienţă de peste 18 ani în domeniul muncii de studio, s-a dezvoltat ca sound-designer, cât şi ca producător muzical. Creator de coloane sonore premiat, Alin este responsabil pentru sunetul multor filme de ficţiune şi documentare din ultimii ani.

Interesat de modelarea sunetului prin tehnologii inovatoare, Alin Zăbrăuţeanu aduce în Balkan Taksim o doză de rigoare, fiind responsabil de liniile de bas, de percuţiile generate electronic sau cu ajutorul colecţiilor de sunete, cât şi de mixaj.

În prezent, cântă la bas electric, sintetizatoare analogice şi digitale şi foloseşte diverse dispozitive de sampling în munca de studio sau în concerte.

”Primele piese Balkan Taksim la care am lucrat au ajuns firesc către o combinație de stiluri, direcționate atât de timbralitatea instrumentelor folosite de Sașa, de textura lor, cărora le-am căutat un echivalent în sunete electronice și completate de ritmuri care la rândul lor conțineau texturi naturale pe lângă partea lor electronică. De aici și combinația sau diversitatea de stiluri regăsite în muzica noastră. Pe de altă parte, muzica pe care o ascultăm cu siguranță are o amprentă, o influență, uneori numai și la nivel subconștient, la forma sonoră a pieselor din Balkan Taksim. Cred că au o influență egală atât trupele, muzica cu care am crescut, cât și muzica nou descoperită. Am crescut atât cu rock-ul alternativ, new-wave, muzica din Fire și Club A, Joy Division, Bowie sau Cocteau Twins, cât și cu multă muzică electronică, Depeche, Venetian Snares și probabil în cea mai mare parte cu multă muzică nișată și foarte nișată. Ascult mult muzică originală de film, am o afinitate pentru muzica islandeză, iar ultimele trei piese ascultate văd că sunt de la Tricky, NEU! și Laurie Anderson.”, a declarat Alin pentru ȘtirileProTV.ro.

Pe albumul „Acide balkanique” există două cântece populare tradiţionale: una din nord-estul României (piesa „Norocul”), iar alta din Turcia, aşa cum a fost ea filtrată prin spaţiul ex-iugoslav, şi anume Bosnia (piesa „Mastika”).

Fideli rădăcinilor lor muzicale şi experienţelor personale, membrii Balkan Taksim folosesc mai multe instrumente tradiţionale cu coarde: tanburul otoman întâlneşte cobza, iar între ele pot fi ascultate ”vocile” a două tipuri de tamburiţă, prim-ul şi dangubica/samica.

Ca de obicei, majoritatea acestor sunete sunt, pe alocuri, filtrate şi ”distorsionate” într-un mod creativ. De asemenea, ca semnătură sonoră, sazul electric turcesc îşi face din nou apariţia, cu texturile sale acide şi distorsionate.

Există pe album şi chitară bas, sintetizatoare analogice şi digitale, theremin, dar și diverse fragmente audio extrase din înregistrări cu muzică tradiţională.

Alte elemente sonore, precum cele care ar putea fi asimilate cu erorile tehnice, aduc albumului o culoare post-industrială.

”Toate aceste mijloace sunt folosite aici pentru a crea un spaţiu brut, real, dar şi oniric. Pe acest album, ascultătorul poate găsi atât elemente imaginare, cât şi autentice - găsite în culturile populare ale Balcanilor şi Carpaţilor, împletite cu melodii de tip otoman, precum şi cu citate din muzica populară urbană occidentală a ultimelor decenii”, spun cei de la Balkan Taksim.

Albumul ”Acide balkanique” este rezultatul unei întâlniri hipnotice între mai multe spaţii geografice şi culturale, care sunt modelate de sunetele electronice contemporane, vocile muzicanţilor ţărani din Carpaţi și melodiile ritmate ale trubadurilor balcanici, ”într-o căutare a unităţii”.

În acești patru ani care au trecut de la lansarea primului album, Sașa spune că, muzical vorbind, în ceea ce îl privește, ”au apărut tot felul de căutări care mi-au mai întors lumea pe dos”.

”Mi-am regândit între timp sunetul instrumentelor (saz turcesc, cobză), atitudinea față de cîntat. Poate nu neapărat greu, dar laborios, a fost procesul de mixaj. Pe album avem câteva piese apărute în anii trecuți (”Mastika”, ”Ludilo”) și altele din prima parte a lui 2025. Multe dintre ele sunt foarte stratificate, cu sunete care se împletesc în texturi dense, aspre, uneori claustrofobice”, a explicat muzicianul.

Pentru Alin, o influență mare pentru ”Acide balkanique” a avut-o și perioada de concerte de după apariția primului album.

”Concertele live au dat treptat o altă formă și energie pieselor de primul album, am avut câteva compoziții noi și zone sonore noi de improvizație până să începem lucrul efectiv la cel de al doilea album. În perioada de producție am căutat texturi și elemente comune între piesele adunate, pentru a-i conferi discului o unitate, dar am căutat și să nu ne repetăm și să-i îmbogățim universul sonor în mod diferit. Asta cere timp, dar e un timp valoros pentru noi și pentru atenția la detalii. Cred pe de altă parte și în producțiile care ies mai spontan și, cine știe, poate următorul album va ieși mai repede decât ne-am gândi acum. La fel, piesele de pe ‘Acide balkanique’ vor prinde o altă formă live, care cu siguranță ne va duce mai departe spre noi abordări pentru compozițiile viitoare.”, spune Alin Zăbrăuţeanu.

Pe serviciile de streaming, în momentul publicării acestui articol, ”Ludilo” este una dintre piesele cele mai ascultate de pe ”Acide balkanique”. Iar povestea acestei melodii are legatură cu un cântec foarte cunoscut în spațiul ex-iugoslav.

”Ludilo a apărut în prima parte a lui 2024. La început, fusese o piesă instrumentală pornită de la un motiv cântat pe o tamburiță veche - un model de pe la finele secolului al XIX-lea, care se mai folosește astăzi extrem de rar. Simțind că ceva lipsește, am adăugat un text scurt, inspirat de o „sevdalinka” - Mila majko, šalji me na vodu - o melodie foarte cunoscută în spațiul ex-iugoslav, datorită interpretului Himzo Polovina. În Ludilo am căutat să aducem laolaltă sunetul vechi al tamburiței cu solistica și ritmul interpretate pe sazul meu electric, distorsionat din belșug. Aranjamentele electronice, ritmurile și sintetizatoarele lui Alin subliniază, alături de voce, atmosfera de nebunie pe care am vrut să o transmitem. Iar videoclipul realizat de Andra Hera, un colaj din filmări vechi, de arhivă, vine ca turnat.”, spune Sașa.

Iar Alin spune că ”Ludilo” poate chiar are ceva din ritmurile nebune de thrash metal ale trupei Sepultura, care a făcut istorie în muzică după ce a îmbinat elemente muzicale tradiționale braziliene cu rock-ul.

”Sașa pomenea mai devreme de Sepultura, și legat de ce spuneam de influențele de care nu ne dăm seama, acum parcă aș putea spune că poate are ceva din „Ratamahatta” (o piesă a formației Sepultura, n. red.), sau linia de bas ceva de la Joe Lally de la Fugazi. Dar ca producție, toată piesa s-a dezvoltat în jurul tamburiței, a texturii și a balansului date de ea”, a explicat și Alin.

Ce fel de muzică este pe ”Acide balkanique” dacă îi întrebi pe cei doi muzicieni de la Balkan Taksim? În niciun caz chill-out.

”Acum, vin și zic: pentru mine, „chill out” nu este. Mai introspectiv? Da. Mai întunecat? Pe alocuri, da. Cu accente energice, solare, atinse chiar de un delir sonor? Da. Eu îl văd ca fiind un album mai monolitic, mai dens, mai încărcat cu povești personale, în comparație cu primul. Cred că e plin de poezie și mai cred că are un strop de tristețe. E mai dur, mai aspru.” - Saşa-Liviu Stoianovici.

”Poate “chill out” e echivalent cu “mai așezat”, dar și eu aș zice că e mai introspectiv, mai fluent în exprimare și mai bogat în texturi, dar și cu multe bucăți de improvizație care au definit forma pieselor.” - Alin Zăbrăuțeanu.

Albumul ”Acide balkanique” al formației Balkan Taksim poate fi ascultat pe principalele servicii de streaming de muzică. Mai multe detalii puteți găsi pe pagina lor de Facebook.