Filme de Louis Delluc si Jean Cocteau, la Cinemateca Eforie din Capitala
Filme de Louis Delluc si Jean Cocteau vor fi proiectate miercuri si sambata la Cinemateca Eforie din Bucuresti, in cadrul celei de-a treia sesiuni a programului "Avangarda revizitata".
Proiectul "Avangardei revizitate" continua cu Louis Delluc, unul din autorii sai importanti.
Astfel, miercuri si sambata, de la ora 19.00, la Sala Eforie (Jean Georgescu) a Cinematecii Romane, va fi prezentata a treia sesiune din cadrul programului "Avangarda revizitata. Avangarda europeana (1919-1939) in Arhiva Nationala de Filme a Romaniei", in conceptul si viziunea curatoriala a lui Igor Mocanu.
Alegeri 2024
19:35
Cine ar putea deveni noul președinte al României. Aceeași persoană, două sondaje diferite
16:15
Lider PSD, răspuns pentrul Lasconi, în cazul George Simion și interdicția lui la Chișinău
20:15
Candidații la prezidențiale fac coadă la Nicușor Dan. După Kelemen Hunor, primarul se întâlnește și cu Marcel Ciolacu
20:57
Ioan Chirteş a explicat de ce liderul AUR, George Simion, are interzis în Ucraina şi Republica Moldova: "Sunt dovezi clare!"
In programul celei de-a treia sesiuni au fost incluse filmele "Friguri/ Fievre", "Femeia de nicaieri/ La femme de nulle part" si "Sange de poet/ La sang d'un poete", toate in regia lui Louis Delluc.
In acest fel, cea de-a treia sesiune a programului "Avangarda revizitata" va marca 92 de ani de la lansarea de catre Louis Delluc a revistei bilunare Le Journal du Cine-club.
Programul celei de-a treia sesiuni:
FRIGURI / FIÈVRE
Franta, 1921 / alb-negru / Film de fictiune, film mut
Regie: Louis Delluc
Scenariu: Louis Delluc
Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas
Cu: Ève Francis, Edmond Van Daële, Gaston Modot, Elena Sagrary, George Footit, Yvonne Aurel, Andrew Brunelle, Marcelle Delville, Léonid Walter de Malte, Léon Moussinac, Lili Samuel, Noémi Seize, Solange Sicard
Franta, 1921 / alb-negru / Film de fictiune, film mut
Regie: Louis Delluc
Scenariu: Louis Delluc
Producator: Félix Juven
Muzica: Jean Wiener
Imagine: Alphonse Gibory, George Lucas
Cu: Ève Francis, Gine Avril, Noémi Seize, Denise, Edmonde Guy, Roger Karl, André Daven, Michel Duran, Jean Wiener s.a.
SANGE DE POET / LE SANG D’UN POÈTE
Franta, 1930/1945 / alb-negru / Film de fictiune, film sonor
Regie: Jean Cocteau
Scenariu: Jean Cocteau
Producator: Contele de Noailles
Muzica: Georges Auric
Imagine: Georges Périnal
Montaj: Jean Cocteau
Costume: Coco Chanel
Cu: Enrique Rivero, Lee Miller, Pauline Carton, Odette Talazac, Jean Desbordes, Fernand Dichamps, Lucine Jager, Féral Benga, Barbette, Jean Cocteau
Louis Delluc - avangardist
"Alipirea lui Louis Delluc cercurilor avangardei europene pare fortuita numai la prima vedere. Nu si daca ne amintim ca celebrul regizor francez a fost unul din principalii sustinatori si promotori ai experimentului avangardist si ai autorilor emergenti in perioada dintre cele doua Razboaie Mondiale. Incepand cu 1917, dezvolta o activitate intensa de critic de film, pe atunci termenul inca inexistent, trecand drept inventatorul sau, dupa caz, creatorul cuvantului „cineast”.
Desi suspectat de a-l fi creat dupa chipul si asemanarea propriei reviste, „Cinéa”, termenul se va incetateni foarte curand, intr-o concurenta acerba cu „cinegrafist” si alti monstri lexicali. si totusi, ce-l leaga pe Delluc de avangarda cinematografica? Ca fondator al mai multor cinecluburi si membru al CASA (Club des Amis du Septième Art) al lui Ricciotto Canudo, alaturi de alti membri la fel de importanti, cum au fost Germaine Dulac, Marcel L’Herbier, Alberto Cavalcanti, Jean Epstein, Léon Moussinac, Blaise Cendrars, Jean Cocteau, Robert Mallet-Stevens, Fernand Léger, Jaque Catelain, Harry Baur, Gaston Modot s.a., Louis Delluc a colaborat intens cu autorii avangardisti, unii dintre ei fiindu-i chiar colegi de platou, le-a luat apararea in presa si le-a scris istoria.
In fapt, asa cum observa Malte Hagener, Delluc a fost un personaj-cheie in istoria a ceea ce mai tarziu vom intelege prin „film culture”, acest concept insumand nu numai totalitatea productiilor cinematografice propriu-zise, ci si revistele, festivalurile si cinecluburile din jurul lor, care, uneori, ca in cazul filmelor fara pelicula create de cercul lui Kulesov, au fost mai importante pentru film decat filmul insusi…
Autorii avangardisti au fost integrati firesc in paginile revistelor „Cinéa” sau „Le Journal du Ciné-club”, ultima fondata in ianuarie 1920, cand Delluc turna primul sau film. Ca autor de filme (sapte la numar), Delluc a prelungit mai degraba estetica cinematografica impresionista, cu un accent puternic asupra decorurilor naturale obligatoriu generatoare de stari, emotii, predispozitii. Asta e varianta oficiala a interpretarii critice, caci, din perspectiva culturii filmului, arta lui Delluc nu poate apartine decat avangardei, ea fiind provocata, generata de si creata in mediul acesteia, desi a lucrat, de cele mai multe ori, cu materialul clientului, adica al mainstream-ului si publicului larg.
Proiectul avangardei revizitate continua, asadar, cu unul din autorii sai insemnati si, intr-o oarecare masura, de neocolit. Mai ramane sa mentionam ca in 1937 va fi fondat Premiul „Louis Delluc”, acordat, la prima editia, lui Jean Renoir (filmul LES BAS-FONDS), un alt autor important al avangardei cinematografice, iar in 1946, lui Jean Cocteau, pentru LA BELLE ET LA BÊTE. In cadrul celei de-a treia sesiuni, mai prezentam si LE SANG D’UN POÈTE, produs de Contele de Noailles, cu muzica de Georges Auric si costume de Coco Chanel." - explica Igor Mocanu (publicist, traducator, curator).
