Festivalul de la Veneția. Filmul independent ”The Promised Land”, cu Mads Mikkelsen, este deja apreciat de critici
Apar favoriții, pe măsură ce sunt prezentate filmele la Festivalul de la Veneția. Pelicula „The Promised Land” este descrisă de cronicari drept „o dramă de epocă viguroasă, puternică și emoționantă”.
Iar despre „Poor Things” se spune că aduce o „excentricitate sclipitoare”. Emma Stone, care și-a asumat rolul principal, s-a bucurat de elogii.
Mads Mikkelsen a pozat îndelung alături de colegii de distribuție din „The Promised Land”. La un moment dat, pe covorul roșu i s-a alăturat fiul său, Carl.
Actorul de origine daneză, cunoscut pentru rolurile din „Hanibal” sau „The Hunt”, promovează o peliculă independentă. Prin urmare, premiera de la Veneția nu a fost afectată de boicotul actorilor de la Hollywood, solidari cu greva scenariștilor.
În „The Promised Land”, Mikkelsen, joacă rolul căpitanului Ludwig Khlen, care, in 1755, pornește într-o misiune aparent imposibilă: să fondeze în numele regelui o colonie, într-o câmpie stearpă din regatul Danemarcei.
Mikkelsen a primit elogii pentru felul cum a dat viață unui personaj complex, care, spune actorul, i-a adus pe alocuri frustrare. Starul a făcut referire, cu umor, și la bugetul modest al filmului.
Mads Mikkelsen, actor: ”Nikolaj (regizorul, n. red.) are o baghetă magică când vine vorba despre ceea ce noi numim un „film danez”. Am avut totul la dispoziție: case, cai, ținute. ”
În schimb, au lipsit starurile din distribuția altui film prezentat la festival - „Poor Things”. Emma Stone, Willem Dafoe și Mark Ruffalo nu și-au făcut apariția la Veneția. Pe covorul roșu a fost doar regizorul - grecul Yorgos Lanthimos.
Lungmetrajul SF urmărește aventurile Bellei Baxter, interpretată magistral de Emma Stone.
Bella a fost readusă la viață de un anatomist excentric și carismatic jucat de Willem Dafoe, într-o Londră victoriană care ni se dezvăluie când alb-negru, când color.
Copila fără minte se transformă într-o tânără independentă, iar cronicarii descriu pelicula drept o „comedie absurdă” și o reflecție neconvențională asupra libertății femeii.
