„Delta, paradisul sub asalt” - Cum se face agricultura cu substanțe interzise în Biosferă

Și discutăm despre cum se face agricultura cu substanțe interzise în Biosfera. Administrația Deltei nu mai are nici macar propriul laborator cu care să verifice apa și solul.

100 de incendii au făcut ravagii anul acesta în Deltă. De la Sulina la Sfântu Gheorghe, din Tulcea până în Pardina, de la Crișan la Maliuc, focurile au înegrit cerul, au pârjolit vegetația și au ars animalele.

Viorica Bisca, director executiv Administrația Deltei: „Anul acesta, 16.353 de hectare au ars.”

Mălin Mușatescu, fost guvernator: „Ce înseamnă stuful ăla, înseamnă broaște, șerpi, mamifere care sunt acolo iarna.”

Citește și

Rusia încearcă să-și consolideze poziția pe Insula Șerpilor pentru a ataca dinspre mare. De acolo poate monitoriza România

Unii localnici dau foc stufului pentru a-l regenera și a-i creste calitatea când îl recoltează. Alții pentru a transforma vegetația în pășuni pentru vaci potrivit lui Malin Mușatescu.

Malin Mușatescu, fost guvernator: „Sunt niște interese pur comerciale, bănești. În Deltă există 20.000 vaci subvenționate prin bani europenei. Ele stau în stabulație liberă. Vacile trebuie să mănânce ceva. Dacă există stuful vechi, nu mai pot intra în plaiuri. Ăsta e scopul incendierii aiurea.”

Viorica Bîscă, director executiv Administrația Deltei: „Îmbucurător este că niciunul de hectare nu a avut impact de omorârea de zone stricte protejate.”

Mălin Mușatescu, fost guvernator al Deltei: „Anul ăsta au fost, după ceea ce știu eu, cinci zone strict protejate incendiate. S-a intrat și s-a dat foc.”

Incendierile ilegale sunt multe, pe o suprafață mare și se dă foc în zone greu accesibile, așa că făptașii scapă de cele mai multe ori nepedepsiti. Administrația Deltei nu are suficienți oameni pentru a supraveghea toată biosfera.

Viorica Bîscă, director executiv Administrația Deltei: „Am reușit să prindem cinci persoane care dădeau foc în aceste zone.”

Atena Groza a condus Delta până în februarie. Lasă de înțeles că s-a încercat și o mușamalizare a acestui fenomen înaintea mandatului ei.

Atena Groza, fost guvernator: „Este o suprafață mult mai mare acum, dar anul trecut n-au fost raportări făcute. Suprafața foarte mică de anul trecut se datorează faptului că nu s-au raportat.”

Majoritatea incendiilor se întâmplă iarna și primăvara. Vara apar alte probleme. Echipa intră în lacul Fortuna împreună cu Mircea, un localnic din Gorgova care, din disperare de cauză, a chemat-o să arate cât de mult a secat lacul din cauza colmatărilor.

Mălin Mușatescu, fost guvernator: „Efectiv apare mortalitate în masă inclusiv a scoicilor și cu cât mor mai multe organisme de genul asta, cu cât apa se strică și mai tare, cum zic lipovenii. Toată Delta are probleme din cauza colmatărilor. Dunărea aduce aluviuni, acestea blochează canalele care nu mai aduc apă proaspătă în lacuri. Intrarea în lacul Nebunu, o zonă strict protejată, este blocată din același motiv.”

Atena Groza, fost guvernator al Deltei: „Ce se vede de la un an la altul este o scădere a numărului de pești.”

În 2021, Administrația Deltei a atribuit trei contracte din fonduri europene în valoare totală de peste 40 de milioane de lei pentru decolmatarea a 156 de kilometri de canale. La toate trei licitațiile s-a prezentat un singur participant. O asociere formată din două firme din Tulcea. Acestea aveau obligația, potrivit caietului de sarcini, să se prezinte cu utilaje diferite la fiecare dintre cele trei contracte, deoarece ele se derulează în același timp. În ofertele tehnice au trecut aceleași utilaje pentru toate trei contracte. Câteva luni mai târziu, au apărut întârzierile. Atena Groza a moștenit contractele de la conducerea anterioară. Iată cum stăteau lucrurile în februarie.

Dialog Atena Groza, fost guvernator al Deltei - Paul Angelescu:

„Fizic în teren, se lucrează la toate trei?

Fizic în teren se lucrează doar la două dintre ele. La cel de la Complexul Dranov încă nu se lucrează deloc, iar pe cel de la Șontea se lucrează mult mai puțin față de cât trebuia în mod normal.

Cât de mare e problema asta cu utilajele?

Problema este destul de mare pentru că, în momentul în care nu ai utilaje cu care să lucrezi, automat nu poți face lucrările de decolmatare.

Utilajele au lipsit de la bun început sau s-au stricat pe parcurs?

O parte din utilajele, da. Au fost folosite aceleași utilaje în toate cele trei licitații, iar în ultima perioadă s-a constatat că din ele, o parte, sunt nefuncționale.

S-au stricat în timpul lucrărilor sau n-au pornit deloc.

Din informațiile pe care le am, unul dintre ele s-a defectat în timpul lucrărilor, celelalte nu în lucrările din Delta.

N-au apucat să lucreze cu ele efectiv?

Nu.

Deși le-au trecut în caietul de sarcini.

Poate le-au folosit la alte lucrări.”

Echipa l-a contactat pe reprezentantul uneia dintre firme să-i ceară explicații:

Cornel Georgescu, proprietar firmă: „Sunt socotelile noastre legate de productivitatea lor și de timpul în care trebuie să le executăm.”

Paul Angelescu: Nu începuseră lucrările din cauză de lipsă de echipamente, spune dânsa.

Cornel Georgescu, proprietar firmă: „Nu-i din lipsă de echipamente. Echipamentele sunt la mal, pot fi văzute. Sărbătorile, Covid-ul, am avut o avalanșă de concedii medicale în perioada asta. Zic eu că într-o săptămână vor fi acolo toate.”

Echipa s-a întors câteva zile mai tarziu să vadă cum merg lucrările și au găsit utilajul defect.

Cineva a stabilit că distanța de patru metri să măsoară din apă, nu de la mal.

Cornel Georgescu, proprietar firmă: „Guvernatoarea a pus întrebările și noi am răspuns în scris, e o problemă tehnică rezolvată cu toată lumea, se pare că noțiunile astea sunt greu înțelese. 100% vor fi respectate toate.”

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: „Ni s-a explicat că distanța nu se măsoară de unde vedem noi malul, ci malul fiind obligatoriu în unghi, se măsoară de la punctul de adâncime.”

Paul Angelescu: Și cum e asta eficient, că rezultatul, în practică, este că intră nisipul înapoi în canal.

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: „De cele mai multe ori am observat și noi lucrul acesta.”

Reprezentanții firmei au contactat ulterior echipa și au spus că au achiziționat utilaje suplimentare pe care le vor folosi pentru decolmatări. Actuala conducere a Deltei spune că, acum, lucrările sunt în grafic și se vor termina până în 2023.

În 2018, Mălin Mușatescu a vrut să înființeze un departament de decolmatări în cadrul Administrației Deltei.

Mălin Mușatescu, fost guvernator: „L-am introdus în organigramă și asteptam finanțarea din partea Ministerului, dar în timp ce așteptam, am fost schimbat. Dacă intervii imediat, când ai un semnal de la localnici, cu un volum de muncă foarte mic se poate destupa acel canal.”

ARBDD putea achiziționa utilaje pe fonduri europene, o confirmă șeful mecanismului de finanțare ITI Delta Dunării.

În așteptarea decolmatărilor, echipa merge și la câteva ferme piscicicole. După Revoluție, în Deltă se făcea pisicicultură pe zeci de mii de hectare. Fermele apar în continuare pe harta ARBDD, unde sunt colorate cu albastru. George Panait este unul dintre cei care a preluat prin concesiune o astfel de fermă. S-a ratras aproape de tot din companie, nemulțumit că firma și-a schimbat direcția de afaceri.

Dialog George Panait, proprietar firmă - Paul Angelescu:

„Nu mai e apă decât apa care provine din infiltrații de la Dunăre.

Ce suprafață e?

463 de hectare.

Și a fost secat?

A fost secat, da.

De ce?

Ca să facă, teoretic, agricultură. Au semănat porumb și actualmente a adus câteva zeci de vaci pentru care ia subvenții.”

În 2017, parlamentul le-a dreptul celor care au concesionat fermele pisicicole din Deltă pe zeci de ani să le transforme în teren agricol. Trebuiau doar să găsească pe cineva care să le facă un studiu prin care să dovedească faptul că fermele nu mai sunt rentabile pentru piscicultură.

Mălin Mușatescu, fost guvernator: „Numai în perioada 2019-2021 au fost desecate din Delta Dunării în zona pisciola 6000 hectare, nu mai sunt luciu de apă, sunt agricultură. Sursa de pește cea mai importantă a Deltei, nu Sulina, Sfântu Gheorghe, peștele se făcea în acele zone piscicole!”

De ani de zile, asupra terenurilor agricole din Deltă planează suspiciunea că se utilizează îngrășăminte și alte substanțe interzise în rezervație, unde nu este permisă decât agricultura BIO. Există și un dosar penal la DNA în acest sens, dar deocamdată este in REM.

Mălin Mușatescu, fost guvernator: „Întro-zi am luat de mână directorul comisariatului și m-am dus lângă Zăgan, m-am dus și am găsit pe câmp, care e în rezervație, un TIR cu 4 tone de chimicale, alea erau pesticidele. Între timp, eu m-am lovit de alte probleme. Actele alea nu le-am mai văzut. Într-un final mi s-a spus că e un viciu procedura, dau amenzi pe care orice om le poate constata.”

Rezervația Deltei avea cândva un laborator cu care putea verifica chimicalele din apă și exista cândva intenția să fie acreditat și pentru probe de sol. Doar că…

Viorica Bîscă, director executiv ARBDD: „ARBDD nu are laborator funcțional pentru că, în 2019, nu mai există nicio persoană care să lucreze în acel laborator. Este arhivă. S-a studiat și această problemă. Pentru un laborator funcțional, o sumă minimă este de 100.000.”

Tanczos Barna, ministrul Mediului: „ARBDD n-are oameni, n-are capacitate de control. A fost desființat, să fie un sat fără câini. Dacă au existat, cu siguranță nu în mandatul meu. Eu am oferit tot sprijinul și din punct de vedere instituțional, bugetar, dar trebuie văzut.”

La Vadu, ministrul Mediului a transmis că a vorbit inclusiv cu poliția pentru a stopa distrugerile. La Corbu, potrivit avocatului comunei, DNA are un lucru un dosar despre cum au fost concesionate unele terenuri, iar parchetul Constanța altul despre cum s-au dat autorizații. Administrația Deltei nu are un plan de management din 2014. Se lucrează la unul acum.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă