2022, un an în care pârjolul a cuprins Europa, Asia și America. Cât de pregătite sunt autoritățile

×
Codul embed a fost copiat

„Ne facem că plouă”, partea I. 2022 va intra în istorie ca cel mai secetos an trăit de omenire, până acum. Ar trebui să plouă mărunt luni la rând pentru ca pământul să-și revină și să rodească, așa cum o făcea până acum câțiva ani.  

 

Seceta din acest an este doar începutul

Din păcate, cercetătorii ne spun că viitorul nu arată bine. Seceta din acest an e doar începutul. Vom avea probleme serioase cu apa și hrana. Așa că, ar trebui să acționăm acum, să luăm măsuri, să ne pregătim. Autoritățile au, însă planuri vechi, depășite și ineficiente, și par complet depășite.

Alex Dima a căutat sursele noastre de apă pentru viitor.

2022. Pământul s-a aprins. Pârjolul a cuprins Europa, America, Asia. Previziunile cercetătorilor care vorbeau de căldurile care se vor abate peste noi în viitor, peste zeci de ani, s-au împlinit acum, iar fenomene extreme ne lovesc din toate părțile. Începem să simțim și să înțelegem ce înseamnă încălzirea globală și care sunt efectele ei, dar măsuri nu prea luăm. Seceta a lăsat fără culturi câmpuri întregi care hrăneau multe milioane de oameni. În multe țări ale Europei, luni la rând n-a picat un strop de apă, râuri au secat și mai toată lumea începe să vorbească despre o criză a apei. În această vară, în Regatul Unit, obișnuitele ploi au dispărut.

Citește și
RTI
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

Johannes Bahrke, purtătorul de cuvânt al Comisie Europene:Potrivit datelor deținute în acest moment, seceta din 2022 este mai gravă decât cea din 2018, când a fost cea mai rea secetă de după 1540, deci din ultimii aproape 500 de ani”.

Din acest scenariu sumbru face parte și România. Încă nu știm clar care este paguba în agricultură, dar până acum, sute de mii de hectare de culturi au fost calamitate în totalitate. Începem și noi să ne confruntăm serios cu lipsa apei.

Imagini apocaliptice în România

Secetata aduce în multe locuri din țară imagini apocaliptice. Lacul Amara, județul Buzău, a secat în totalitate. Peste 800 de hectare de luciu de apă. N-a mai rămas un strop. Din păcate, în viitor, va trebui să ne obișnuim cu astfel de imagini.

16 stații de pompare din Dunăre au fost oprite în această vară pentru că fluviul n-a mai avut apă. Revoltător este faptul că, acolo unde se putea totuși iriga, multe culturi s-au uscat pe malul apei, pentru că nu suntem încă în stare să avem un sistem de irigații și nu înțelegem încă valoarea apei.

Datele cercetătorilor arată că, într-un viitor nu foarte îndepărtat, sudul României va fi arid, mai bine de 50 la sută din suprafața țării. Monica Scholz este certator științific gradul 1 la Institutul Bremerhaven din Germania. De ani buni urmărește și evoluția climei din România și este alarmată.

Monica Ioniță Scholz, cercetător: Eu zic că începe să ne ardă. De exemplu, ce s-a întâmplat în Marea Britanie luna trecută, cu peste 40 de grade în proiecții, chestiile astea urmau să se întâmple prin 2050,nu 2022. Deci nu se așteptă să avem astfel de temperaturi în Anglia. Deci ăsta era noul normal în 2050”.

Omenirea și-a propus să limiteze creșterea temperaturii la 1,5 grade Celsius față de perioada preindustrială. Proiecțiile arată, însă înspăimântător. După 2030, adică peste doar opt ani, culoarea roșie care reprezintă creșteri a temperaturii, e predominantă. Până la sfârșitul acestui secol, temperatura ar putea să crească și cu patru grade celsius.

Monica Ioniță Scholz, cercetător: Deci suntem pe o pantă mult mai mare decât ne așteptăm. Lucrurile se schimbă mult mai rapid. Până și pentru noi, lucrurile sunt destul de surprinzătoare”.

Cercetătorii de la Măgurele sunt alarmați

Și la marginea Bucureștiului, cercetătorii de la Măgurele sunt alarmați.

Bogdan Antonescu, cercetător: În ciuda tuturor măsurilor luate până acum, creșterea asta e continuă. Nu doar că e continuă, dar e și accelerată. Spre exemplu, efectul pandemiei, că am avut mai puțină poluare decât în anii anteriori, a avut un impact foarte foarte redus și la o scară foarte mică. Nu am văzut o răcire a ceea ce se întâmplă în atmosferă”.

Monica Ioniță Scholz, cercetător: Chiar dacă am opri mâine emisiile și am fi pe zero sau pe negativ, această încălzire globală încă va dura, pentru că este un sistem imens. Din inerție se va încălzi, probabil că, încă câțiva zeci de ani. Durează foarte mult, dar trebuie să luăm măsuri acum. Trebuie să le luăm de mult”.

Roxana Bojariu, climatolog:Noi, prin reducerea emisiilor, încetinim, dar nu putem să readucem lucrurile ca înainte și de aceea va trebui să ne adaptăm la ceea ce am modificat deja în sistemul climatic”.

Cât sunt de pregătite autoritățile noastre

Per total, cantitatea anuală de precipitații nu a scăzut față de anii trecuți, dar tot din cauza încălzirii globale, ploile cad pe suprafețe reduse, în cantități foarte mari, în timp ce restul pământului rămâne uscat. De câțiva ani, iernile sunt fără zapezi, deficitul de apă din sol a ajuns la stadii critice. Ce e de făcut? Cât sunt de pregătite autoritățile noastre?

Petre Daea, ministrul Agriculturii:Am văzut o serie de abordări din astea apocaliptice. Când începe pe ecranele de televizor că ia foc cârlanul, că auzi sirene, și copilul în pântece se sperie. Nu e bine”!

Bine nu e, dar nici mare lucru nu facem. Autoritățile noastre, în obișnuita cârpeală și cu măsuri heirupiste, sunt depășite de situație. Sistemul de irigații încă lipsește, reparăm stațiile de pompare moștenite din comunism, lacuri de acumulare n-am mai construit de mai bine de 30 de ani, râurile sunt pline de gunoaie. Sorin Rândașu răspunde de situațiile de criză în Apele Române. A văzut într-o excursie cum gestionează alții situațiile de criză.

Sorin Rândașu, director al departamentului de Situații de Urgență Apele Române:În Ungaria, de pildă, fiecare microfermă avea un bazin cu folie de iaz pentru a strânge apa menajeră. Asta e o soluție, mici lacuri. Eu nu pot să spun lucrurile astea. Nu e treaba mea să spun. Pentru că eu sunt în altă instituție”.

O clasică atitudine a bugetarului român care bifează doar ce e în fișa postului. Avem o sumedenie de instituții care răspund de apa noastră, dar nu fac mare lucru. Toacă, însă sume uriașe de la bugetul statului pe salarii. Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare, ANIF, răspunde de irigații. Are 3.200 de angajați, plătiți de stat în fiecare an cu 220.000.000 de lei. Cornel Popa este director.

Reporter: Realizăm interviul.

Cornel Popa: Cum? Lăsați-mă. Am și eu un ministru care mă coordonează”.

Echipa i-a solicitat un interviu în repetatate rânduri, dar l-a găsit pe holurile din Ministerul Agriculturii.

Cornel Popa, director ANIF: Vă dau. Să știți că nu fug de răspuns. Dați-mi un orizont... Săptămâna următoare stabilim o întălnire amândoi”.

N-a mai dat niciun semn de viață. Lăsăm ANIF, deocamdată, și ne întoarcem pe lacul Amara.

Reporter: Lipsă de apă. Suprafața întinsă, vă dați seama că la soare se evaporă văzând cu ochii.

Vlad Valentin a trăit toată viața pe malul lacului Amara. L-a văzut cum dispare.

Vlad Valentin:Nu e nicio șansă ca să supraviețuiești. Când era apă, așa ziceai că s-a mutat târgul din oraș. De mașini, pe toate, pe aici numai oameni cu undițe cu corturi, făceau mâncare la oală”.

Lacul a avut statul de rezervație naturală.

Marin Ionel, primar Balta Albă:Se ridică părul... Dacă vedeați ce faună era, de pelicani, de pescăruși rațe, lopătari. Toate națiile, toate națiile posibile erau în lacul ăsta”.

Lacul a dispărut, în primul rând, din cauza oamenilor.

Sorin Rândașu, director al departamentului de Situații de Urgență Apele Române: Amara. Aia e o speță foarte interesantă. Nu se pune problema tehnic, se pune problema administrativ”.

Disputa instituțiilor

Două instituții ale statului român își dispută acest lac. Apele Române și ANPA, Agenția Națională de Piscicultură, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.

Sorin Rândașu, director al departamentului de Situații de Urgență Apele Române:Legal vorbind, fiecare ne-am trezit cu suprapunerea acestor domenii. Apele Române, cu ANPA. ANPA trebuie să își apere interesul în instanță, ANPA să își apere interesul. Și, în timp ce fiecare astfel de entitate a statului își apară interesul în instanță, o zona destul de mare a rămas fără apă”.

Apa ajungea aici din râul Buzoel. Acum râul a secat. Apa se pompa și din râul Buzău, dar din cauza disputei dintre instituțiile statului, nu s-a mai întâmplat. Un întreg ecosistem a fost ditrus.

Primarul locului arată neputincios lanurile calamitate în totalitate, aflate fix pe malul lacului dispărut.

Tanczos Barna, ministrul Mediului:Acum o sută de ani, am avut un an sectos la zece ani. Adică nouă ani cu precipitație, un an secetos. După 50 ani, doi, trei ani secetoși la zece ani. În momentul de față, după 2020, din zece în zece ani deja avem jumătate cu precipitație. Lucrurile se schimbă cu viteză foarte mare. Deci putem ca în zece ani să avem trei ani buni și șapte cu lipsă de precipitații”.

La nivel oficial știm că vor veni ani grei. Suntem, însă total nepregătiți pentru viitor.

 

 

 

Citește și...
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022
„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022

„România, te iubesc!”, emisiunea integrală din 15 mai 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 27 martie 2022

„România, te iubesc!”, Război pe frontul economic, emisiunea integrală din 20 martie 2022
„România, te iubesc!”, Război pe frontul economic, emisiunea integrală din 20 martie 2022

Război pe frontul economic, o anchetă semnată de Paul Angelescu și Cosmin Savu. Doi ani de pandemie, o criză energetică și acum războiul din Ucraina vor schimba permanent ordinea mondială pe plan economic.

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 13 martie 2022
„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 13 martie 2022

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 13 martie 2022

Recomandări
UE, reacție vehementă împotriva Rusiei: la ce va duce embargoul petrolului și cum va răspunde Putin
UE, reacție vehementă împotriva Rusiei: la ce va duce embargoul petrolului și cum va răspunde Putin

Din 5 decembrie, UE va introduce un embargo asupra petrolului din Rusia. În plus, vor fi introduse și restricții privind prețul maxim de achiziție al petrolului, scrie publicația ucraineană Obozrevatel.

Volodimir Zelenski vorbește despre victorie, obținută „prin forţa unităţii noastre”
Volodimir Zelenski vorbește despre victorie, obținută „prin forţa unităţii noastre”

„Victoria este obținută tocmai prin forța unității” a spus Volodimir Zelenski sâmbătă, în timp ce vizita cu soția o expoziție.

CM 2022 | Argentina a învins Australia și este a doua echipă calificată în sferturi la Mondial
CM 2022 | Argentina a învins Australia și este a doua echipă calificată în sferturi la Mondial

CM 2022 | Olanda - SUA 0-0 | Duel puternic în primul meci din optimile de finală