Suntem pe punctul de a pierde sume importante din PNRR pentru că nu am fost în stare să digitalizăm educația
Prin PNRR, sistemul de educaţie avea o şansă de a se reforma din temelii. Există bani pentru clădiri noi, dotări cu aparatura ultraperformanta, mobilier, conţinut educaţional, tot ce e nevoie pentru că şcoala româneasca să performeze.
Doar că Uniunea Europeană ne dă, dar nu ne băga în sac. Suntem pe punctul de a pierde o mare parte din finanţări din cauza autorităţilor.
Digitalizarea sistemului de educaţie se face haotic câtă vreme nu avem o strategie. A existat una numită SMART Edu care n-a trecut mai departe de consultarea publică în 2021. Aşa se face că dotarea şcolilor nu respectă un standard unitar, iar haosul din sistem se răsfrânge în clase. Bogdan Ivănel este fondator al organizaţiei Code for Romania care a oferit statului român zeci de aplicaţii care fac vieţile românilor mai uşoare.
Bogdan Ivănel Fondator Code For Romania: Acele puține insule de digitalizare sunt făcute pe genunchi și sunt foarte insulare. Ce lipsește în digitalizare în toate domeniile, dar și în educație, este o strategie în spate, unul la mână. Să știm ce vrem să facem cu sistemul de educație de aici încolo, pentru că nici asta nu știu sigur. Ministerul Educaţiei nu ne-a chemat niciodată la o discuţie”.
În aceste condiţii, directorii interesaţi de digitalizare caută alternative. La şcoala din Lucieni, judeţul Dâmboviţa e agitaţie mare. În clasa steluţelor a învăţătoarei Nicoleta Stan vor fi aduse 10 calculatoare donate de Asociaţia Ateliere fără Frontiere. Ea a fost cea a scris proiectul din nevoia de a-i face pe copii să fie mai interesaţi la ore.
Nicoleta Stan Învăţătoare: ”M-am gândit să le dezvoltă copiilor mei competențe digitale. Vreau să vă spun că putem în cadrul orelor să folosim calculatorul pentru a-i ajuta pe ei să înțeleagă mai bine”.
Pentru mii de copii şcoala este singurul loC unde pot accesa un computer. Potrivit datelor asociaţiei la sate există un calculator la fiecare 20 de copii, iar la oraş unul la 12.
Cristina Bîcîilă Director General al asociaţiei Ateliere Fără Frontiere: ”Până în acest moment, de când am început, sunt aproximativ 30.000 de calculatoare. Acum aveam un program din 2015. Se numește dăm click PE România și ne-am comis la 4000 de calculatoare pe an”.
Ateliere Fără Frontiere este o asociaţie care ajuta persoane din medii defavorizate să se reintegreze pe piaţa muncii. Persoane vulenrabile care din diverse motive nu pot păstra un loc de munca intra într-un program de mentorat şi terapie şi sunt ajutaţi să înveţe o meserie. Pe unii dintre ei i-am găsit reparând calculatoarele donate de partenerii asociaţiei.
Școala din Lucieni va fi reabilitată cu fondurie europene. În laboratorul de informatică sunt câteva calculatoare şi două piese de muzeu, computere cumpărate de părinţii din comună în 1997. Ulterior au mai venit câteva prin programele de digitalizare începute de guvernul Năstase la începutul anilor 2000
Programul "Internet în școala ta" a fost o inițiativă a Ministerului Educației din România, finanțată din fonduri europene şi de la buget în valoare de 124 de milioane de euro, menită să aducă internet și echipamente IT în 2500 de școli.
Victor Ponta fostul Premier al României: ”Suntem în 2013 toată lumea zicea că nu se face i-am zis dlui Costoiu să scoată acest proiect”.
Doi ani mai târziu procurorii făceau percheziţii la firmele controlate prin rudele sale de Sebastian Ghiţă, un apropiat al lui Ponta. Procurorii îi acuzau că au vândut aparatura IT supraevaluată.
Dosarul a fost trimis în instanță, dar în 2022 o judecătoare a decis să-l întoarcă la DNA, iar până azi nu s-a întâmplat nimic. România a încercat de mai multe ori să prindă din urmă țările civilizate, dar corupția și incompetenta ne-au ţinut în loc. În 2001, Ministerul Educației lansa Programul Sistemului Educațional Informatizat, care își propunea dotarea școlilor cu echipamente și instruirea a 75.000 de profesori și 3 milioane de elevi. Programul, cu un buget de 97 de milioane de dolari, a fost implicat în dosarul Microsoft, când mai mulți miniștri, inclusiv din Educație, au fost cercetați pentru plăți frauduloase, iar prejudiciul calculat a fost de peste 60 de milioane de euro.
În 2018 DNA a clasat dosarele în cazul foştilor miniştri ai educaţiei pentru că faptele se prescriseseră. Alţi patru inculpaţi au fost condamanti la închisoare cu executare cu pedepse cuprinse între 2 şi 6 ani.
Un raport din 2022 arată risipa banilor alocați pentru digitalizare, menționând școli fără internet, profesori care nu știu să folosească tehnologia și elevi fără acces la aceasta. România se află pe ultimul loc în Europa la competențe digitale și riscă să piardă fonduri din PNRR, având doar 4 miliarde absorbite din cele 28 alocate, cu doar un an și jumătate rămas din program, şi doar şase luni până la încheierea digitalizării. Un audit la Ministerul Educației arată suspiciuni de fraudă, iar plățile pentru proiectele PNRR ar putea fi suspendate.
Reporter: De câte ori ați discutat în ședința de guvern despre aceste riscuri?
Marcel Boloș: ”Nu s-a fost discutat nu cu frecvența la care trebuia să se discute, dar cum am spus e o problemă pe care Comisia Europeană a ridicat-o, văzând ritmul de implementare și plățile efective”.
Reporter: Care sunt șansele să fie implementate într-un an și jumătate?
Marcel Boloș: Dacă beneficiarii nu au terminat finalizat de derulat procedurile de achiziție publică și nu sunt cu contractele încheiată. Este un risc foarte mare, ca să nu fie finalizat.
Ce pierde România? Şansa uriaşă de a aşeza scoala în centrul lumii copiilor noştri. În finlanda toate şcolile au calculatoare şi laptopuri, elevii îşi pot lua de pe platforme materialele educaţionale în funcţie de ce li se potriveşte aşa cum ar fi trebuit să fie edulib, proiectele şi testele sunt susţinute pe platforme, iar feedbackul este rapid. Radu Szekely a fost profesor acolo şi secretar de stat în Ministerul Eductiei.
Radu Szekely fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei: ”Noi nu folosim digitalizarea și instrumentele pe care le avem pentru a personaliza învățarea pentru a personaliza procesul, astfel încât nevoi diferite ale elevilor Dacă copilul nu poate să vină la ore din motive de sănătate sau distanță, sau poate că a nins foarte mult, vorbim de Finlanda aici și nu se puteau deplasa la școală. Automat se putea conecta la platforma școlii și vedea lecția”.
Pentru că toate aceste dotări să aibă un impact în vieţile copiilor este esenţial ca profesorii să înceapă să le folosească. Să-şi dea voie lor şi copiilor să descopere o nouă realitate a vremurile noastre: una în care tehnologia şi inteligenţa artificială sunt tot mai prezente.
Şi tot acest tablou pare suprarealist într-o Românie în care 35 de mii de copii abandonează scoala în fiecare an din cauza saracieti. E acea bucată de ţară pe care milioane de euro de la Uniunea Europeană ar trebui să o scoată la lumină. E ajutorul de care are nevoie Crina, o fetiţă de ani, care trăieşte într-un ghetou din Săcele, judeţul Braşov.
Mai are noua fraţi, mari şi mici. Mama îi creşte singură. În fiecare toamnă s-a dus să o înscrie, şi până la sărbători Crina se lasa ca să meargă să facă rost de bani.
Aşa a găsit-o Caty Roos, o activistă din Braşov care de mai bine de 20 de ani luptă ca aceşti copii să aibă dreptul la educaţie.
Reporter: Cum ai întâlnit-o pe crina?
Caty Roos Fondatoarea Asociaţiei Eltera: ”Aștepta ca lumea să oprească. Povestea cum că are o familie mare, nu îi place să fie acolo, dar sunt nevoi acasă și dacă ar avea ce le trebuie, nu ar vrea să stea în frig pentru că stătea până târziu”.
Pe Caty a impresionat-o bunul simţ al fetiţei. A vorbit cu familia ei, a înţeles greutăţile şi din donaţii le-a amenajat o cameră din cele două imrpovizate pe un teren la marginea orsului.
Caty Roos: ”Am reușit să luăm o Cameră și să facem acoperiș complet şi plouă în casă. Am dus-o la doctor și a avut nevoie de ochelari la dentist. Mergem în mod regulat a și dunga, asta facem, învățăm cifrele, învățăm să socotim deja din puțin, să citească literele și să scrie de mână”.
În câteva luni Crina a recuperat ce nu reuşise să înveţe la şcoală.
Directoarea spune că legal fetiţa era prea mare pentru a fi înscrisă în clasa zero, iar pentru şansa a doua prea mică. De aceea Caty a cerut ajutor la inspectoratul şcolar care a decis evaluarea fetiţei. După pregătirile făcută cu Caty a putut fi înscrisă în clasa I.
Școala ar trebui să facă aceasta muncă. Să meargă în comunitate, să vorbească cu aprintii şi să le afle nevoile. Pe baza lor să-i ajute cu tot ce e nevoie că niciun copil să nu mai rămână pe dinafară. Ne însoţeşte pe străzile cartierului improvizat şi ne spune că părinţii nu vor să-i trimită la şcoală.
Un milion de lei prin programul de reducere a abandonului şcolar a cheltuit scoaladin săcele. Au cumpărat table inteligente, ochelari VR şi au făcut evenimente pentru părinţi. Rata abandonului tot mare e.
Iuliana Tomos Directoarea Şcolii Nr 5 Săcele: ”Înainte de a începe acest program pe neras, cred că aveam o rată a abandonului de 9% şi a scăzut la 5%„
Școala din Săcele este şcoală cu cei mai mulţi copii din ţară> peste 1500. Anul trecut din cei 40 de absolvenţi de gimnaziu înscrişi la evaluare, unul singur a luat peste 5. Încă un milion de lei oferă Uniunea Europeană şcolii ca să-i înveţe carte pe cei ce nu ştiu să scrie şi să citească. Important e că aceste finanţări să producă şi schimbări.
Miliardele de euro de la Uniunea Europeană trebuie transformate în şanse pentru aceşti copii. De a-şi depăşi condiţia, de a visa la mai mult prin educaţie. Altfel tablele interactive, laptopurile, ochelarii de realitate virtuală sau roboţii nu vor fi decât alte încercări de a rescrie o lecţie prea puţin studiată: cum ne salvăm viitorul?
