Procurorii, fără arme în fața evazioniștilor. ”Sunt cu mult înaintea noastră”

Data publicarii: Sambata 04 Noiembrie 2017 14:57
Categorie: RTI | In fiecare zi

La 70 de km de Oradea, la Suplacu de Barcău se afla Rafinăria Petrolsub, una dintre cele mai avatajoase rafinării din România - şi asta datorită câmpului petrolifer din apropiere. Imediat după '89, a devenit o ţintă pentru un grup de oameni de afaceri cu iz de servicii secrete, care au încercat să stoarcă tot ce s-a putut din zonă.

Construită în 1967, farinăria de bitum din Suplacu de Barcău a prosperat şi după Revoluţie, în 1995 când a fost privatizată. Ea fost ţinta unor afaceri greu de cuantizat. A intrat în lichidare după ce a fost căpușată de grupul de firme Euro Columna, în spatele căruia se presupunea că este Virgil Măgureanu şi un alt grup de oameni din Serviciile Secrete.

În conducerea vizibilă de la Petrolsub apărea Eduard Marius Târlea, ginerele lui Ion Ceauşescu, fratele fostului dictator comunist; în fapt, totul era controlat de Virgil Măgureanu.

Alexandru Lele, fost procuror: „Târlea, un anumit domn Târlea care avea legături cu nomenclatura ceaușistă, cu legături apropiate de Serviciile Române de Informaţii, inclusiv cu şeful acestora, Măgureanu.”

În acţionariatul minoritar de la Petrolsub îl găsim şi pe Vasile Blaga a cărui soţie era şi traducătoarea rafinăriei bihorene. Căpușată de alte firme din acelaşi grup Euro Columna, rafinăria fost preluată în 2001 de Petrom, a cărui activitate acolo a adunat minusuri, de parcă s-ar fi vrut închiderea punctului de prelucrare din Bihor.

După ce a dispărut o perioadă din colimatorul anchetatorilor, Attila Peter Racz s-a întors în 2008 în afaceri cu combustibili ca investitor la Rafinăria din Suplacu de Barcău prin cumnata sa, Merai Katalin.

Principalul investitor, cel care s-a ocupat cu finanţarea, a fost un italian stabilt de 15 ani în Oradea, Antonino Papalia.

Reporter: „Aţi avut legături cu Ndragheta, aţi luat bani de la ei?”

Antonino Papalia, om de afaceri: „Nu ştiu ce e vorba asta? Nu, banii mei sunt munciti, cum au scris oamenii ăia. V-am zis, e o modă, cum e la voi să fii din Teleorman, nu? Dacă e din Sicilia, e Mafioso, Calabria, Ndrangheta, Napoli- Camorra. Nu am fost niciodată anchetat, nu am avut niciodată problemele respective. Acolo a scris: trafic de arme, traffic de droguri, materale pornografice. Cu traficul de arme am avut, într-adevăr, o problemă în '89. Un angajat de-al meu era cu o puşcă de vânătoare şi eu fiind şeful lor, ne-a băgat la grămadă cu toţii.”

Italianul stabilit în Bihor a încercat să lămurească echipa „România, te iubesc!”: defăimările sunt cauzate de intrarea în politică a unui asociat şi, de aici, stigmatul din presa din Verona, acolo unde a şi pus bazele mai multor firme de construcţii de succes.

Antonino Papalia: „Era o licitaţie în momentul acela, nu era timp să facem o firmă nouă, atunci domnul Racz şi doamna Merai aveau o firmă nouă şi atunci am luat firma respectivă.”

Cel care l-a adus în firmă pe Papalia este al treilea investitor, Călin Balaj, un transportator local care a mai avut de-a face cu Racz.

Reporter: „De Racz ştiaţi? De problemele lui penale? Ştiaţi că-i cercetat în nişte dosare?”

Antonino Papalia, om de afaceri: „Nu, nu. Am aflat din presă şi după de problema respectivă. Înţelegerea noastră era între domnul Călin se ocupă de partea de hârtii, cu instituţii, cu noi, eu să caut investitorii; cu documente, cu acte, cu tot ce înseamnă legislaţie. Şi domnul Racz să se ocupe de retehnologizare, ecologizarea rafinăriei, partea tehnică.”

Reporter: „Câţi bani aţi pus jos?”

Papalia: „Eu am pus peste 10 milioane. Peste 10 milioane de euro, vorbim de bani din bancă, bani trimişi din firmele mele din Italia şi banii mei personali. Prima mea întrebare a fost dacă nu cumpărăm rafinăria, de obicei rafinăria se face pe malul mării, asta o rafinărie în mijlocul ţării, firma ne dă ţiţeiul? Da, mi s-a arattat o hârtie unde Petrom e gata de livrare. Marfa eu nu am crezut că trebuie constatată.”

Reporter: „Nu aţi verificat-o?”

Papalia: „Nu, dacă trimiteam un fax, nu discutăm aici de subiectul respectiv şi nu pierdeam atâtea milioane de euro.”

Ceea ce părea o afacere profitabilă s-a transformat într-un fiasco. Petrom nu a furnizat materia primă, aşa că au fost nevoiţi să aducă ţiţei din Italia.

Antonino Papalia, om de afaceri: „Am avut un pic de problemă cu un partener din Italia care mi-a trimis marfă de 5 milioane, a cerut o garanţie personală şi mi-a executat-o şi acolo, încă 5 milioane pierdute şi acolo. Pe lângă asta, ne-a fost tăiat gazul, adică pe conducta noastră.”

Reporter: „Ziceţi că aţi fost sabotaţi?”

Antonino Papalia: „Din punctul nostru de vedere, total sabotaţi.”

Reporter: „De ce, nu aţi cotizat?”

Antonino Papalia: „Nu, nu.”

Reporter: „Nu aţi avut spatele necesar?”

Antonino Papalia: „Racz era în general o persoană cunoscută care avea relatii. Eu vă pot spune ce am păţit eu, din punctul meu de vedere a fost total sabotaj. Pentru că nu înţeleg de ce singura rafinărie de bitum, într-o țară care are nevoie de bitum trebuies a fie închisă.”

Şi pentru că nu au reuşit să facă Rafinăria funcţională, se pare că Racz a apelat la vechile metode.

Frauda care implică şi rafinăria din Suplacu de Barcău a fost complexă. Între 2010 şi 2011, Ecodiesel, compania care deţinea aceasta rafinărie, cumpăra în acte combustibil pentru termocentrale, pe care le modifica succesiv în tot felul de „bidioane", în tot felul de socieatati fantomă, pentru ca, în final, să apară motorina Euro 5.

Iar lanţul de distribuţie era prin aceleaşi benzinării din Sibiu.

Reporter: „Dumneavoastră ştiaţi ce făcea Racz? Aţi ştiut că el încearcă şi alte lucruri?

Antonino Papalia: „Să facă bani profitând de Ecodiesel? Nu, ce-am văzut eu pe partea tehnică e ca el era un mare specialist.”

Imediat după şi-a reluat vechile îndeletniciri, Racz a intrat în vizorul procurorilor şi toţi asociaţii de la Ecodiesel au fost arestaţi.

Antonino Papalia, om de afaceri: „Am crezut că-mi aduce o diplomă pentru ce-am făcut eu pentru țara respectivă, dar nu a fost aşa.”

Reporter: „Aţi fost reţinut?”

Antonino Papalia: „ Da, am fost adus la Bucureşti.”

Reporter: „Aţi fost arestat?”

Antonino Papalia: „Da, am fost arestat pentru 24 de ore.”

Reporter: „ Pentru?”

Antonino Papalia: „ Evaziune fiscală şi aderare la grup infracţional organizat. Da, pentru că nu am făcut-o de unul singur şi încă 100 de persoane. Eu m-am trezit cu o evaziune fiscală mai mică decât câţi bani am băgat eu. Adică până la urmă eu am băgat 12 miloane ca să fac o evaziune de 6.”

Reporter: „ N-a fost o spălare de bani?”

Antonino Papalia: „Absolut, nu. Firmele mele au trimis banii prin bancă şi numai prin bancă.”

Antonio Papalia este cercetat acum pentru evaziune fiscală de peste 65 de milioane de lei şi constituirea unui grup infracţional organizat alături de asociaţii săi din acte, Cătălin Balaj şi Merai Katalin. Toate afacerile lui din Oradea şi conturile bancare îi sunt sub sechestru şi nici acum nu-şi dă seama unde a greşit, el fiind convins că intră într-o afacere legală şi profitabilă.

Antonino Papalia: „În incinta rafinăriei, cât am putut eu cât am putut să văd, s-a desfăşurat o activitate totalmente legală. După am văzut în dosar; ce făcea în afară rafinăriei nu era treaba mea. Am considerat că nu era problema mea, am greşit, dar nu era treaba mea.”

Schemă

În paralel Attila Peter Racz a dezvoltat şi o reţea în sudul ţării.

Aceasta a fost construită pe terenul unui alt personaj controversat, Dumitru Vişan, un politician afacerist, partener în fapte penale.

În Slobozia, în fosta fabrica de lapte ICIL îşi avea sediu Texas Grup OYL. Această companie avea autorizaţia de antreposit fiscal. Putea să producă şi să achiziţioneze deşeuri, uleiuri minerale şi să scoată un produs finit numit Petrotex, combustibil lichid greu, care era scutit de accize.

Împreună cu doi fraţi din Constanța, Ion şi Stelian Livadariu, a imaginat altă modalitate de a eluda bugetul statului român. Importau motorina fără acciză, spunând că este materie primă pentru combustibil de termocentrale şi o vindeau, ca atare, fără să plătească taxele statului român . În acest dosar, Attila Peter Racz a primit o condamnare definitivă de 7 ani cu închisoare. De la sfârşitul anului 2015, Racz a fugit în Ungaria, de acolo de unde se aşteaptă extrădarea.

Echipa „România, te iubesc!” a solicitat şi Ambasadei Ungariei în România informaţii despre situaţia lui Attila Peter Racz, care a fost identificat încă din 2015 la Budapesta, însă nu a primit un răspuns nici acum.

Poliţia Romană a făcut demersuri pe lângă autorităţile maghiare, dar acestea refuză colaborarea. Nu este un caz singular, Ungaria, deşi parteneră în Uniunea Europeană, refuză să ne extrădeze infractorii, cu toate că aceştia au făcut zeci de milioane în afaceri în ţara noastră.

Unul dintre cele mai atractive puncta turistice din Oradea, la intrare în Oradea, la Saldabagiul de Munte este pensiunea Pescarilor care este administrată de Nikita Studio. 

O firmă controlată de Marei Katalin, cumnata lui Racz Attila. Şi aici este o poveste cu cântec, pentru că terenul a fost închiriat de la Universitate cu doar 3000 de lei pe lună. Contractul este până în 2020.

Hanul Pescarilor este trecut tot pe numele cumnatei Katalin Merai, cea care a fost folosită ca interfaţă şi în afacerile cu produse petroliere. Este doar una dintre multele afaceri la vedere făcute în România.

În altă zonă a judeţului Bihor se afla firma Biocetan, printre primele tranzacţii comerciale cu petrol deţinută de Racz în anul 2000.

În aceeași locaţie în Săcuieni a fost înfiinţată o altă firmă, implicată într-o evaziune fiscală răsunătoare, mai mult de 2,5 milioane de lei: firma Colours Internaţional. Iniţial, apărea şi Racz Peter Attila, pentru ca ulterior să fie scos de procurori din această cauză.

Proprietarii fictivi din acte ai firmei Colors din Săcuieni erau doi cetăţeni din Ungaria, Bereczki Josef şi Pap Robert Attila, suspiciunile ducând tot spre Racz. În doar câteva săptămâni, firma a reuşit să dea mai multe tunuri financiare statului român. Procurorii DNA s-au sesizat şi au acuzat autorităţi fiscale şi vamale de complicitate pentru evaziune fiscală.

Radu Mărginean, fostul şef al Vămilor este unul dintre cei inculpaţi.

El a refuzat interviul solicitat. A acceptat, în schimb, Călin Vesa, fostul director executiv al Direcţiei Regionale pentru accize Şi operaţiuni Vamale Cluj.

Călin Vesa, fost director Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni vamale Cluj: „Nu am avut niciun fel de relaţie cu Racz Attila Peter.”

Direcţia pe care o conducea avea activităţi de prevenire, combaterea şi sancţionarea fraudelor vamale şi produse accizate.

Călin Vesa recunoaşte că nu au sesizat activităţile fictive pe care firma le făcea cu importuri din Slovacia, deşi din această ţară au venit sesizări oficiale, dar considera că nu-i intră în atribuţii.

Călin Vesa, fost director Direcţia Regională pentru Accize şi Operaţiuni vamale Cluj: „Între Oktan şi Colors nu au fost relaţii comerciale, am aflat şi eu de aceste sesizări. Direcţia Regional Vamală, dată fiind arhitectura sistemului informatic şi procedurile din acea perioadă, nu putea să facă în sistemul informatic sesizări de acest fel.”

În dosarul vameşilor şi al firmei Colors din Sacuieni au fost inculpate 11 persoane şi acestea urmează să fie judecate în stare de libertate. Racz nu apare în acest dosar.

Reporter: „Ei sunt cu un pas înaintea instituţiilor?”

Claudiu Sandu, procuror-sef al Șecției de urmărire penală de la Parchetul Tribunalului Braşov: „Ca să vă spun aşa, noi îi fugărim pe ei cu maşina lui Fred Flinstone. Cam asta este diferenţa, sunt cu mult înaintea noastră.”

Alexandru Lele, fost procuror: „Oameni nevinovaţi au făcut puşcărie din cauza lor şi al doilea rău că s-a ajuns până la acest nivel în care să fie omorâţi oameni, doar pentru a se păstra tăcerea în jurul activităţilor şi a nu răzbate ce s-a întâmplat în opinia publică.”

Încrengătura între reţelele de evaziune fiscală şi trafic cu produse petroliere arată o imagine apocaliptică a unui stat neputincios şi corupt. Banii nefiscalizati din aurul negru care susţin politicieni şi decidenţi şi îmbogăţesc personaje controversate nu pot fi estimaţi şi, cu atât mai puţin recuperaţi, iar greutatea fiscală rămâne tot pe romanul de bună credinţă.

Marii evazioniști, protejați de oameni importanți din stat. ”Arde hârtiuţe şi ce agende ai”

Marii evazioniști, protejați de oameni importanți din stat. ”Arde hârtiuţe şi ce agende ai”

Sursa: Pro TV

VIDEO PROTVPLUS.RO

rti petrol

”Ciobanii-benzinari”: cum au devenit oierii, după 1990, importanți oameni de afaceri

Procurorii, fără arme în fața evazioniștilor. ”Sunt cu mult înaintea noastră”