România se prăbușește la propriu. Sute de poduri sunt în pericol, în timp ce autoritățile privesc impasibile

Parte din bani s-au dus pe apa Siretului când podul de la Luțca, Neamț, s-a prăbușit la nouă luni de la inaugurare.

Vedeți în această ediție radiografia dezastrului în care echipa „România, te iubesc!” a încercat să găsească răspunsuri la întrebările refuzate de șeful județului, baronul local Ionel Arsene.

DNA a deschis un dosar în acest caz pentru fapte asimilate corupției.

România se prăbușește la propriu. Sute de poduri sunt în pericol, în timp ce autoritățile privesc impasibile

România se prăbușește la propriu. Sute de poduri sunt în pericol, în timp ce autoritățile privesc impasibile fără să fie în stare să enunțe o strategie prin care să ne protejeze. În țara noastră sunt peste 6.000 de poduri pentru autoturisme și peste 18.000 pentru trenuri. 700 dintre ele sunt încadrate la gradele 4 și 5 de risc. Prin PNDL au fost alocate sume pentru realizarea a 600 de obiective. Autoritățile locale n-au fost în stare să atragă decât 60 la sută din sume. Mai grav este că au început lucrări pe care le-au abandonat. Cele mai multe poduri și-au atins durata de viață, iar azi încep să cedeze. Mai grav e când cad cele noi, reabilitate cu milioane de euro.

Citește și

„România, te iubesc!”. Emisiunea integrală din 3 aprilie 2022

Putin are un plan de împărțire a Ucrainei care implică și România și i-l va propune lui Trump

Paula Herlo: Câte poduri din România sunt monitorizate ca la carte?

Mariana Gârștea, președintele Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală: „Extrem de puține”.

Paula Herlo: Aveți o cifră?

Mariana Gârștea, președintele Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală: „Eu știu? Două din câteva mii. Dacă nu se intervine acum, o să ne trezim cu victime omenești”.

Echipa a mers în județul Neamț, locul unde un pod s-a prăbușit la nouă luni de la darea lui în folosință. Două mașini au fost prinse sub dărâmături, dar șoferii au scăpat cu viață.

Un pod garantat de șeful Consiliului Județean, Ionel Arsene, un baron local, care a folosit fondurile guvernamentale ca să-și alimenteze firmele de casă, conform procurorilor.

Rețeta unui dezastru

În episodul de duminică puteți vedea rețeta dezastrului și cum echipa a reușit să meargă pe urma banilor. Echipa a discutat cu specialiști și a încercat să afle cât de venerabile sunt miile de poduri care și-au atins limita de exploatare.

Recent, județul Neamț a adăugat încă un obiectiv de vizitat. Un obiectiv care ilustrează perfect slăbiciunile Programului Național de Dezvoltare Locală. Lucrări făcute de mântuială, firme de casă ajutate să câștige licitațiile și peste toate un baron care dispune de banii publici. Un milion și jumătate de euro zac în apă sub promisiune de campanie ale lui Ionel Arsene care spunea „fapte, nu vorbe”.

Podul de la Luțca descrie perfect felul în care PNDL a îmbogățit baroni și patroni. Pentru Județul Neamț, Ministerul Dezvoltării a alocat prin PNDL II peste 200.000.000 de lei, adică 40.000.000 de euro. Finanțările erau punctuale și cuprindeau refacerea sau consolidarea a 38 de drumuri județene și 40 de poduri. Arsene a comasat proiectele așa încât valoarea finală a scos din joc firmele mici, independente, care ar fi putut lucra pe sloturi. Așa a ajuns pe masă o singură ofertă: o asociere de firme din care făceau parte firme despre care presa locală scrie că sunt abonate la banul public. În Neamț e de notorietate relația de prietenie dintre afaceristul Gheorghe Vlăsie și Ionel Arsene, care i-a botezat unul dintre copii. Tatăl lui Vlăsie deține Aqua Park, înființată de cumătrul lui Arsene și cedată tatălui, redenumită Antrepriza de Construcții și Autostrăzi și care este liderul asocierii. A doua firmă, MAVGO HOLDING, este tot apropiată de Vlăsie, iar administrator este o rudă a acestuia, conform unui răspuns oficial trimis de Gheorghe Vlăsie care a recunoscut că a primit mandat să reprezinte compania în câteva intervenții publice, dar neagă că ar controla-o. Din asociere face parte și Dacrons, deținută de fostul vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, Romică Rotaru. Fiul acestuia a candidat pentru un loc de deputat în 2016 din partea PSD.

Coincidență sau nu, a ajuns vicepreședintele comisiei de transporturi și infrastructură, exact domeniul în care aveau interese financiare în Neamț. Firma lui Rotaru a făcut reabilitarea podului de la Luțca.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț: „Am revenit la Luțca. Vin și inspectez această lucrare săptămânal”.

Casca de șantier a fost simbolul de campanie al lui Arsene în campania din 2020 și sloganul „Fapte, nu vorbe!”.

Ionel Arsene, președintele Consiliului Județean Neamț: „Am aici lângă mine primarul comunei Sagna”.

Podul cu probleme de la Luțca

Podul a fost dat în folosință în 1973 și încă din construcție au apărut probleme.

Inginer Victor Popa, președintele Comisiei Naționale Comportarea „In Situ” a Construcțiilor: „S-a turnat meșteșugărește și s-a lăsat în jos 38 de cm”.

În timp s-a lăsat și mai mult, iar podul își atinsese durata de viață de 50 de ani. Profesorul Victor Popa, membru al academiei de Științe Tehnice și specialist în construirea de poduri susține că podul de la Luțca avea mari probleme care s-au agravat în timp.

În 2018, Consiliul Județean Neamț a comandat o expertiză tehnică a podului pe care se circula de mult timp cu restricții. În raportul întocmit, inginerul Cristian Comisu arăta că podul e într-o stare avansată de degradare și-l încadrează la gradul patru de risc. Tot el propune două soluții pentru podul suspendat pe cabluri denumite de specialiști hobane. Primul presupunea desființarea structurilor de beton ce susțineau cablurile stâlpilor de susținere de deasupra căii de rulare și montarea unor pile suplimentare de susținere. O astfel de reabilitare ar fi ținut podul în viață încă 50 de ani.

Al doilea scenariu avansa ideea renunțării la calea de rulare existentă și hobane prin înlocuirea ei cu o suprastructură din oțel-beton care ar fi garantat lucrarea pentru 100 de ani. Expertul recomanda a doua variantă, dar Arsene decide să le ignore pe amândouă și comanda o altă expertiză un an mai târziu care să-l mulțumească: costuri mai mici și durată scurtă de execuție.

Inginer Victor Popa, președintele Comisiei Naționale Comportarea „In Situ” a Construcțiilor: „Expertiza a doua care se dorea să fie mai aproape de dorințele beneficiarilor. Știți când întrerupi circulația pe un pod important, oamenii sunt necăjiți, beneficiarul e criticat. El voia să facă o reabilitare. Când ai comandat o expertiză, trebuie respectată. Nu s-a respectat niciuna”.

A doua expertiză a fost făcută de inginerul Florin Varlam din Iași. Acesta constată că viciul din construcție s-a agravat într-un an și că hobanele sunt foarte degradate și cerea înlocuirea armăturilor degradate și reparații profunde. Încadrează podul tot la gradul 4 de risc, deși descoperise probleme importante apărute în anul ce trecuse de la prima expertiză.

Inginer Victor Popa, președintele Comisiei Naționale Comportarea „In Situ” a Construcțiilor: „Greșeala era acolo că trebuia să fie mai ferm. A fost indulgentă acesta concluzie, în stare nesatisfăcătoare există o ultimă stare rea atunci obligatoriu trebuie schimbată lucrarea. Amândoi au categorisit-o la stare nesatisfăcătoare și după ce am văzut pozele care au fost transmise acolo, trebuia stare rea înlocuirea podului”.

Varlam a avansat și el două propuneri. Prima vorbea despre reabilitare cu materiale compozite, adică montarea de fibră de carbon pe hobane și calea de rulare, iar asta ar fi asigurat o durată de viață de 10-15 ani. A doua propunere se referea la construirea unui pod nou care ar fi asigurat accesul peste râul Siret timp de 100 de ani. Arsene a ales prima variantă cu fibră de carbon vorbind de inovație în construcții, dar nu făcuse decât să aleagă cea mai ieftină variantă de reabilitare a unui pod cu mari probleme de siguranță.

Ionel Arsene: „Se montează fibră de carbon”.

Inginer Victor Popa, președintele Comisiei Naționale Comportarea „In Situ” a Construcțiilor: „Fibra de carbon nu e bună pentru poduri hobane. Când ajungi la înlocuirea podului dacă să propun înlocuirea sau să propun o consolidare mai rapidă și economică, dar în același timp trebuie să fii și puțin mai dur și să propui ceva să nu ducă la o nenorocire. Nu s-a făcut o consolidare, ci o vopsire”.

Echipa a vrut să stea de vorbă cu Florin Varlam să înțeleagă care au fost termenii discuției cu conducerea județului Neamț și de ce a propus reabilitarea folosind materiale compozite.

Cât a costat podul de la Luțca

Opt milioane de lei a costat podul de la Luțca. ALIDO Proiect a scris proiectul tehnic pe baza celei de-a doua expertize deși în SEAP fusese încărcată cea din 2018. Nu e clar cine a decis aceste modificări fără să respecte legea achizițiilor. Nu se știe nici dacă firma constructoare a respectat recomandările expertizei și ale proiectului tehnic care vorbea despre înlocuirea armăturilor ruginite. O echipă PRO TV a cerut contractorului Darcos un punct de vedere la scurt timp după prăbușirea podului, dar nu l-a primit.

Mariana Gârștea, președintele Asociației Profesionale pentru Monitorizare Geotehnică şi Structurală: „Monitorizarea structurală a oricărui tip de constructive trebuie să se facă în primii ani să vezi dacă construcția e sigură”.

De altfel, o televiziune locală primise semnale de la oamenii din Sagna că podul se degradează după inaugurare. În imaginile în care cu fast Arsene semnează începerea lucrărilor la Luțca, apare din partea firmei constructoare, inginerul Emanuel Bulai. Bulai e și el prins în hora politică, după ce în 2016 Arsene și l-a dorit primar la Tămășeni.

Bulai a condus lucrările în șantier din partea Darcons. El le spunea jurnaliștilor locali că se va încerca reducerea adânciturii prin nivelarea caii de rulare. Supraîncărcarea podului cu beton fără înlocuirea hobanelor ruginite e una dintre ipotezele lansate de specialiștii în construcțiile de poduri cu care am stat de vorba. Expertiza privind cauzele încă nu e gata.

Emanuel Bulai, inginer la Darcons: „Să o aducem la nivel, așa s-a proiectat”.

Pe Bulai l-a întâlnit și echipa la un alt pod, cel din comuna Ion Creangă. Alături de el se afla și reprezentatul firmei care a scris proiectul podului prăbușit. Aceeași echipă de la Luțca lucra acum la alt pod cu mari probleme de siguranță.

Emanuel Bulai: „Au ajuns la dumnevoastră informații că sunt crăpături. Toată lumea e expertă”.

Echipa l-a întrebat și pe proiectant dacă a fost supraîncărcat podul cu beton.

Adrian Necula, proiectant: „Avea o săgeată și s-a intervenit în zona asta. Avea și denivelări. S-a intervenit unde s-a putut”.

Între timp, la discuții apare și reprezentantul Consiliului Județean, beneficiarul acestei lucrări, Florin Hanganu, consilier superior în Consiliul Județean.

Articol recomandat de sport.ro

Reacția lui Gică Hagi după conflictul dintre Denis Alibec și Mircea Lucescu! Mesajul către jucătorul său