Povestea ”cu cântec” a cumpărării de nave militare pentru Armata României. ”Bulgaria poate să-și facă nave militare. Noi, nu”
”Nave noi, dar noi n-avem”. Partea a II-a. Marii producători navali, Olanda, Norvegia, Italia, își susțin, inclusiv aici, industria constructoare, iar comenzile curg sistematic. Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sect
Autoritățile noastre eșuează în achiziția de nave millitare și ignoră și sectoarele transport și turism.
La Constanța s-au făcut nave militare înainte de 1989.
Șantierul face parte dintr-un grup de firme cu acționariat românesc, în fruntea căruia se află un armator român, care operează nave petroliere și tancuri de mare capacitate, în toată lumea. Șantierul a câștigat în trecut licitația pentru construcția de corvete militare românești, într-o asociere cu o importantă firmă franceză, NAVAL GROUP, specializată în flotă militară. Au oferit cel mai mic preț, dar ulterior contractul a eșuat și navele nu s-au construit nici până astăzi.
Radu Rusen, director șantierul naval Constanța: ”Deci noi am fost și dacă știți, am fost într-o licitație pentru construcția corvetelor, pentru că, din păcate, proiectul nu s-a finalizat din motive, să zicem mai mult. A, nu, bineînțeles că fiecare tip de navă are specificul ei la navele de pasageri finalizare nave de pasageri. De finisaj mult mai avansate, care nu sunt de obicei obiectul de activitate al unui șantier naval care construiește nave comerciale.”
În 2019 asocierea franco-română Naval Group-Şantierul Naval Constanţa făcuse o ofertă de 1,2 miliarde euro, pentru construcția a 4 corvete pentru marina română, ofertă cu 50 milioane euro mai mică decât aceea înaintată de compania olandeză Damen, situată pe locul 2, la licitație. Aceasta din urmă deţine Şantierul Naval Galaţi, unde a construit în ultimii 20 de ani multe nave militare pe care le-a livrat unor state membre NATO, dar şi multor alte state din lume.
Contractul nu s-a semnat nici până astăzi, firma câștigătoare motivând că ulterior s-au modificat prețurile la materiile prime și nu mai poate face cele 4 corvete, la 1,2 miliarde de euro. Ministerul Apărării a încercat în 2023 o nouă procedură privind construcția de corvete, însă ea a fost anulată.
Ca orice treabă românească, achiziția de nave militare pentru armata română este una cu cântec. La începutul lui 2019, Ministerul Apărării Naţionale a suspendat procedura de achiziţie a corvetelor multifuncţionale şi, mai mult, a sesizat Parchetul Militar, precizând că există "suspiciuni rezonabile privind derularea în deplină legalitate a procedurii". Ulterior, dosarul a fost trimis la DNA și nu s-a găsit niciun vinovat, deși neoficial, prin ministerul Economiei se vorbea despre comisioane pentru a prinde acest proiect.
Saga achiziţionării corvetelor începuse cu 3 ani înainte. În 2016, guvernul Cioloş a aprobat o hotărâre de guvern prin care cele 4 corvete ar fi trebuit construite în Şantierul Naval Damen din Galaţi. Pentru că valoarea contractului depăşea 100 milioane euro a fost nevoie de aprobare din partea Parlamentului, aprobare care însă nu a mai venit, pe fondul schimbărilor politice și a guvernului.
Abia în 2018, guvernul Dăncilă a anulat hotărârea din mandatul Cioloș şi a aprobat o nouă procedură. A alocat 1,6 miliarde de euro, și în locul unei negocieri cu constructorul care poate furniza cele mai performante corvete, guvernul Dăncilă a ales licitaţia publică.
Una dintre condiţiile de bază a fost ca firma câştigătoare să construiască cele patru ambarcațiuni militare la un şantier din România, de la cap la coadă, nu parțial. În cursa finală au rămas cele trei companii europene care au şantiere sau parteneriate cu şantiere navale din România: francezii de la Naval Group împreună cu șantierul Constanța, apoi Damen din Olanda, care deținea la acea vreme șantierele Galați și Mangalia, dar şi Fincantieri din Italia, care deține șantierele de la Tulcea și Brăila.
Directorul șantierului din Constanța, câștigătorii licitației, spune că aveau marele avantaj că erau singurii care puteau construi nava integral la noi în țară, la acel moment.
Contraamiralul de flotilla, Constantin Ciorobea povestește că era în structura de conducere a marinei militare când MAPN purta discuții pentru semnarea contractului privind corvetele. A participat și la ședințele operative în cadrul NATO, în care șefii Alianței ne cereau să ne dotăm și pe partea de marină militară.
Dr. Constantin Ciorobea, contraamiral în rezervă: ”Din punct de vedere al NATO sunt niște cerințe stabilite foarte clar pentru România. ”
În tot acest timp, toate celelalte țări cu ieșire la Marea Neagră, își cumpără și produc nave. Turcia, care are deja o forță navală impresionantă, construiește deja corvete pentru Ucraina, Bulgaria își face propriile corvete în șantierul de la Varna, iar rușii bineînțeles că au flota lor maritimă de proporții.
Directorul șantierului naval de la Orșova, este și președintele ANCONAV, adică asociația contructorilor de nave de la noi.
Mircea Sperdea, președintele ANCONAV: ”Deci, Bulgaria poate să-și facă nave militare, noi nu. De ce oare ei da și eu nu? E o întrebare rămâne în suspans, da, putem să le facem, nu putem să le facem, nici nu putem să le facem. Am făcut mine la ele la independența și 200 și ceva de metri și nu putem face nave militare. Corect, adică noi chiar aveam experiență și. Iar Mangalia, de exemplu, care are 4 docuri uscate. Făcea nave container, unele dintre cele mai mari din lume. Ce nave militare s-ar putea face și acolo. Galațiul, la fel probabil galațiul la fel. Aici e ideea că mă gândesc că aici poate nu faci pe comercial, dar nici pe militari, că uite avem nevoie.”
Tot la capitolul promisiuni vechi și noi, statul român a anunțat în 2023, că vrea să cumpere două submarine de la aceeași firmă care a câștigat licitația eșuată a corvetelor, Naval Group. Ministrul Apărării a precizat că submarinele ar urma fie achiziționate prin negociere directă, pentru că licitațiile implică birocrație și procedura implică maim ult timp.
Este vorba de două submarine din clasa Scorpèn, care ar putea ajunge cel mai devreme în posesia Forțelor Navale Române în 2030. Iar an de an, implicit și în 2025, în lista de priorități pentru înzestrarea armatei, sunt menționate 2 nave de patrulare, denumite OPV, și apropriate de corvetele militare, dar și 3 fregate, de dimeniuni mai mari. E un program care, teoretic, s-ar întinde pe 20 de ani, asta dacă procedurile ar începe cât mai curând. Alternativa ar fi că ieșirea la Marea Neagră să fie apărată doar aerian, cu avioanele F35 pe care le cumpără armata română. Dar aici ar fi o problemă, cât timp forțele ruse au submarine la Marea Neagră.
Dr. Constantin Ciorobea, contraamiral în rezervă: ”Problema e că aceste submarine care pot lansa de oriunde din Marea Neagră asupra oricărui obiectiv din zona României, cel puțin, și atunci tu trebuie să ai ceva cu care să dai șah acelor submarine, ca să nu acționeze chiar cum vor. Păi aici e cu nave și elicoptere antisubmarin, adică vin cu nava în zona în care cred eu că ar fi și cu elicopterele fac cercetare, ca să extind zona de căutare a unei nave. Avem și aviația de cercetare. Specializată pentru acțiunea anti submarin care vine din Italia ale americanilor. Și uite așa face o pachet de forțe care poate să acționeze.”
Rareș Năstase: Împotriva ta, dar ne trebuie și nouă ceva.
Dr. Constantin Ciorobea, contraamiral în rezervă: ”Pentru că da, vin cu suma, vin cu avionul american, operează deasupra Mării Negre. Îmi arată acolo este submarinul, da știm că e submarinul acolo și acum așteptăm ca ăla să lanseze o rachetă, să vedem pe unde ne apărăm, pentru că n-am cu ce să mă duc, să-l caut să-l lovesc. Înțelegeți, da, aici e problemă și de ce avem nevoie de nave, pentru că da vine avion american de cercetare semnalează dacă este acolo și acum trebuie să mă duc cu un grup de nave, depinde de cum fac gruparea de căutare și lovirea submarinului, funcție de ce e acolo?”
Culmea e că România a construit cândva submarine militare.
Dr Constantin Ciorobea, contraamiral în rezervă: ”Nu înțeleg de ce nu se fac asta, sincer, și de ce spun că este important să avem aceste șantiere navale și vin iar un pic în istorie, 2 submarine folosite de România în al 2-lea Război Mondial, Marsuinul și rechinul au fost asamblate în șantierul naval de la Galați.”
Contraamiralul afirmă că pe lângă nave de patrulare și submarine ar trebui să avem un centru național de mentenanță a acestor capabilități, în țara noastră, așa cum este la Aerostar Bacău, pentru forțele aeriene române.
O lungă perioadă de timp, șantierele de la noi construiau doar corpurile de navă, în timp ce dotările finale se făceau în alte țări, la șantiere din cadrul grupului, până unde navele construite la noi erau trase cu alte vapoare.
Dar în ultimii ani am început să construim și noi nave cap-coadă, adică și cu motorizare și toate instalațiile montate integral la noi. Cum ar fi această navă, pentru o companie norvegiană, o ambarcațiune hibridă, care asigură supor logistic pentru platforme maritime.
Dar prin construcția completă a navei, țara noastră a devenit în timp, o țară scumpă pentru construit. Mai scumpă decât țări din Asia. Au crescut și salariile angajaților, în timp.
Un sudor cu 10 ani de experiență poate lua 1500 de euro în mână și toate dotările de pe șantiere, cum ar fi macaralele, roboții industriali și mășinile care iate cu plasma, plus halele noi, aduc liniile de producție din România la un standard superior, care impune și un cost de producer a navelor, mai mare. Altfel spus, de acum înainte, în România se va construi tot mai scump, în materie de nave civile și militare și fiecare an care trece va face ca statul să plătească mai mult, dacă vrea să se doteze.
Alina Puia, director Vard Brăila: ”Le montăm într-un stadiu într-un stadiu al construcției care este propice acelui montaj în cele mai bune condiții. De exemplu, motoarele punem câte un carnaval aici pe cheu și e mai bine din toate punctele de vedere, pentru că n-ai apucat. De exemplu, dacă te duci și ai vopsit-o, compartimentul l-ai predat, ai făcut tot ce trebuie în ea, după aia te duci să pui motorul e stricat tot noi. Nu mai spun că motorul trebuie centrat, trebuie văzut, trebuie aici se întâmplă aici înainte să unim nava înainte să unim jumătăți.”
Radu Gaibăr, directorul șantierului naval Galați: ”La acestea toate echipamentele se montează aici, la corvete la Constanța sau Mangalia.”
La nivel mondial, Europa pierde mult teren în fața Asiei. Statisticile arată că dacă în 1980, Europa producea 47% din totalul de nave, în ultimii 5 ani, mai are doar 7% din piață, grosul fiind acaparat de China, Corea de Sud și Japonia, unde domeniul construcției de nave este subvenționat masiv de către stat.
