Cum a ajuns Ionel Arsene, unul dintre ultimii baroni locali, să conducă în Neamț, un județ sărac

Cu o condamnare în primă instanță la peste 8 ani de închisoare, pentru abuz în serviciu și trafic de influență, Arsene își vede în continuare de treabă.

De când a căzut podul, a refuzat dialogul cu presa.

Noi l-am abordat pe o stradă de la periferia Capitalei, unde s-a mutat în urmă cu mai mulți ani, și de unde conduce județul, conform unor surse din Consiliul Județean.

Inspectoratul de Stat în Construcții a oprit lucrările pe șantierul de la Lutca anul trecut, pentru că inspectorii au găsit mari probleme.

Citește și

Doi tineri au murit, iar două adolescente au ajuns la spital, după ce mașina în care se aflau a intrat într-un cap de pod

Momentul în care judecătoarea Ancuţa Popoviciu îl strigă pe Sebastian, ucis la 2 Mai de Vlad Pascu: „A decedat o victimă? Vă rog să nu vorbiți” | AUDIO

ISC ne-a spus că s-au făcut controale și a amendat proiectantul pentru că nu a respectat expertiza tehnică, iar constructorul a fost amendat că nu a folosit materiale de construcții conforme. ISC a oprit atunci lucrările, dar CJ a adus un expert cooptat care a contrasemnat că problemele au fost remediate și s-a mers mai departe. În final, Consiliul Județean a fost amendat pentru că a dat în folosință podul fără să fie recepționate lucrările.

Ultima încărcare cu convoi de mașini grele care să testeze lucrarea nu s-a mai făcut, deși, în expertiza care a stat la baza proiectului, inginerul Varlam notase clar că e nevoie de trei teste de încercare. Despre testele de încercări scrisese pe Facebook și Ionel Arsene, care anunța că podul va rezista 50 de ani, deși în expertiză scria clar că are durata de viată de maxim 15 ani pe soluția pe care a ales-o în final.

Tot Arsene a anunțat că traficul se reia pe pod în luna noiembrie, deși recepția nu era făcută.

DNA a deschis un dosar penal pentru fapte asimilate cu corupția în cazul prăbușirii podului de la Lutca. Arsene face partea din garda veche de politicieni intrați în politică cu venituri modeste și ajunși nu se știe cât de bogați pentru că în declarațiile sale de avere apar și dispar bunuri.

Dacă ar fi să ne luăm după procurori și judecători, Arsene s-a folosit de funcția publică pentru a se îmbogăți. Iar banii trimiși prin PNDL în județ au fost la discreția lui. O parte au ajuns în conturile firmei soției.

Lumea întreagă i s-a deschis odată cu intrarea lui Arsene în Parlament, în 2008. Prinsese un loc de deputat.

În prima lui declarație de avere avea un apartament în Târgu Neamț, datorii la bănci și câteva terenuri. În anii ce au urmat, Arsene a avut grijă să nu-și umple prea mult declarația, dar a apărut o firmă în străinătate și câteva împrumuturi luate de la persoane fizice sau date unor apropiați. Nu se știe cui, pentru că Arsene n-a specificat și de la cine a împrumutat banii, deși legea îl obligă să facă asta.

Agenția Națională de Integritate s-a uitat atent în ultima lui declarație de avere și a sesizat Parchetul Instanței Supreme pentru că Ionel Arsene n-a putut justifica 43.000 de euro între averea dobândită și veniturile realizate. Relația lui Agenția Națională de Integritate e veche și face obiectul unui dosar penal de abuz serviciu care alături de alte fapte l-au condamnat pe Arsene în prima instanța la opt ani și patru luni de închisoare.

Conform rechizitoriului, în 2013 când era deputat în Parlamentul României, la cârma județului Neamț se află Culiță Tărâță, unul dintre cei mai controversați politicieni PSD, cel care a administrat, prin firma lui, Insula Mare a Brăilei.

Primar în oraș era Gheorghe Ștefan, zis Pinalti, din partea PDL. Arsene și Ștefan voiau să-l înlăture de la șefia județului pe Culita Tărâță, așa că Arsene s-a angajat, potrivit procurorilor, să-și exercite influența asupra șefului ANI, ca să-l declare pe Tărâță incompatibil cu funcția.

Conform rechizitoriului, Pinalti i-ar fi dat 100.000 de euro într-un restaurant, iar Arsene a promis că banii vor ajunge la șeful ANI de la acea vreme. La sfârșitul anului 2014, Colita Tărâță a murit, iar Penalti a fost condamnat în dosarul Microsoft. Din pușcărie i-a cerut lui Arsene banii înapoi, dar a primit doar 20.000 de euro.

Pentru diferență, i-a promis că va face demersuri să-și recupereze banii din fonduri PNDL. Concret, cele două milioane de lei alocate prin Programul Național de Dezvoltare Locală pentru refacerea unei școli distruse într-un incendiu au ajuns la firma unui apropiat de-al lui Pinalti, care ar fi trebuit să-i dea datoria din profit.

Procurorii au audiat un martor, care le-a spus că Arsene i-ar fi dat asigurări că va direcționa lucrarea spunând: "iei tu lucrarea aia, dar tâmplăria o fac eu". Arsene nu a precizat modalitatea concretă prin care urma să dirijeze atribuirea contractului, însă martorul a declarat că era notoriu la nivelul județului că Arsene Ionel dirija lucrările finanțate prin PNDL, astfel încât doar firmele agreate de acesta câștigau procedurile de atribuire.

Constructorul nu i-a dat lui Pinalti partea din profit, spunând că firma soției lui Arsene a pus termopanele la preț supraevaluat, iar el n-a câștigat mare lucru. Pinalti s-a simțit tras pe sfoară și l-a denunțat pe Arsene.

Arsene a fost reținut pentru 24 de ore și eliberat sub control judiciar. El mai avea un dosar de abuz în serviciu și trafic de influență după ce ceruse unei societăți din Iași 5% dintr-un contract de 60 de milioane de lei cu Administrația Națională Apele Române.

Arsene nu-și ține averea la vedere. Un lucru e cert: fiul său de 25 de ani este acționar în cinci firme, dintre care una exploatează piatră ornamentală la Babadag. De asemenea, Arsene junior a înființat o firmă împreună cu fiul cumătrului Gheorghe Vlasie, în vârstă de 20 de ani.

Vlasie ne-a declarat că cei doi tineri vor derula un proiect referitor la energia verde și ne-a confirmat și relația de cumetrie cu Ionel Arsene, despre care recunoaște că e nașul copilului său. Neagă, însă, că ar avea vreo influență în firmele ce câștigă majoritatea contractelor de asfaltări în județ, conduse de tatăl sau respectiv o rudă a sa.

Am vrut un punct de vedere și de la Ionel Arsene, referitor la felul în care s-au atribuit contractele, despre problemele județului Neamț, despre afacerile derulate de fiul sau, dar și despre deciziile luate în cazul podului de la Lutca. De când s-a prăbușit, n-a dat nicio declarație.

Facem o cerere scrisă pentru interviu și ni se cere să așteptam telefonul șefului de județ.

După șase ore de stat în față consiliului județean, ne-am dat seama că nu vom mai fi sunați și mai mult, că președintele a ieșit prin spatele clădirii.

Am aflat că Arsene plecase la București. Consilierii opoziției susțin că vine în județ de câteva ori pe lună, iar oamenii își dau seama că e în zonă, pentru că e parcarea plină de mașinile celor care fac coadă la el la audiență.

Surse din CJ spun că Arsene conduce de fapt Neamțul din Capitală, unde s-a mutat cu familia în urmă cu mai mulți ani și că șoferii consiliului județean îi aduc periodic actele la semnat. Ca să ne convingem, ne-am așezat în apropierea străzii unde locuiește Ionel Arsene la periferia Capitalei. La ora 9 a apărut mașina consiliului județean Neamț.

După 30 de minute pleacă spre zona de nord a Capitalei. Șoferul parchează în subsolul unui centru comercial, iar Arsene iese relaxat și se îndreaptă spre un bloc. Pe Arsene l-am abordat când s-a întors la mașina Consiliului Județean.

Arsene nu ne-a acordat interviul promis, în ciuda insistențelor făcute de noi la biroul de presă. De asemenea, a negat că șoferul i-ar aduce actele județului la semnat.

Articol recomandat de sport.ro

Sportivul care și-a ucis iubita, prima apariție după ce a fost eliberat! Cum arată Oscar Pistorius după 9 ani de închisoare