Investițiile private în turism, blocate de birocraţie. "Muntele Mic- o debandadă şi o anarhie"
AVALANŞA DE INCOMPETENŢĂ, partea a III-a. Şi, de parcă nu era suficient ca autorităţile sunt incompetente în a construI şi a face proiecte viabile, mai pun beţe în roate şi puţinilor investitori care vor să ridice ceva.
Mergem acum pe Muntele Mic, în Caraş Severin, acolo unde un om de afaceri încăpăţânat încearcă să se lupte cu sistemul birocratic. La 150 de km de Timişoara, în Banatul Montan, o zonă cu un potenţial extrem pentru iubitorii sporturilor de iarnă.
Romeo Dunca este un om de afaceri care controlează cea mai mare companie de transport rutier din Vestul ţării cu 500 de camioane, şi una din primele trei din ţară. L-am cunoscut în urmă cu 5 ani când povestea cu entuziasm despre proiectele lui din Banatul Montan. „După ce-am descoperit zona asta am ajuns la concluzia că suntem nişte proşti, dacă noi nu ne valorificăm ce avem aicea şi de aici practic ideea asta de a face un proiect schiabil, o staţiune de schi în care să punem tot ceea ce am învăţat bun de afară, să nu mai facem greşelile care s-au făcut. Eu acuma mă şi hrănesc din vise pentru că lucrurile astea pe care toată lumea şi le doreşte, astea mai palpabile, mie mi-au trecut demult şi nu mă mai încântă. Şi atunci am zis că eu vreau să fac aici o staţiune de schi. Foarte greu să visezi aşa ceva, e vorba de aproape 100 de kilometri de pârtie.”
Între timp lucrurile au evoluat. A semnat în 2013 un contract de asociere cu două primarii din zonă, Zăvoi şi Turnu Ruieni pentru a concesiona terenul pentru schi şi beneficiind şi de sprijinul Consiliul Judeţean Caraş Severin a demarat proiectul unui nou domeniu schiabil în România, cea mai mare investiţie din bani privaţi.
S-a apucat de sistematizat zona- a tras curent electric, fibră optică şi canalizare. Problemele au început când primăria Zăvoi şi-a pierdut păşunile în favoarea primăriei Turnu Ruieni şi, după schimbarea primarului la alegerile din 2016, lucrurile au început să scârţâie.
„Am fost şantajat să modific contractul pentru a primi un act care era obligaţia primăriei să mi-l dea”, spune Dunca. „Nu e vorba că n-aş putea să fac nişte compromisuri, dar eu nu fac compromisuri. Dunca n-o să facă niciodată compromisuri, dacă aşa ne-am înţeles aşa trebuie să facem. Nu e vorba de bani, că primăria deja a pierdut deja 10 mii de euro ca nu mi-a dat drumul aicea, problema e că ei vor să anuleze clauzele care au stat la baza construirii acestui telescaun”.
Pentru că trebuia să semneze un adiţional şi pentru terenul care aparţinuse primăriei Zăvoi au început discuţiile. Iniţial, Consiliul Local Turnu Ruieni a aprobat o hotărâre, pe care ulterior n-a mai recunoscut-o, aşa că Dunca s-a trezit cu investiţia blocată.
Primarul actual, Mihai Mărălescu, îşi exprimă disponibilitatea pentru dezvoltarea Muntelui Mic, dar nu în orice condiţii. „Asta-i contractul pe care l-o făcut, actul adiţional, pe care l-o adus domnul Dunca şi o spus semnează rapid că eu trebuie să plec şi care toate clauzele, dacă vreţi vi le citesc îs în defavoarea primăriei. Eu nu pot să subjug primăria. Romeo Dunca nu vrea că eu primărie să dau lui orice investitor terenul, acolo unde îi bine pentru primărie, domnul Romeo vrea el să dea 0,15 eurocenţi şi ulterior să deie la alţii cu cât vrea el care eu nu vreu ca primărie să las un investitor să-mi ia tot muntele şi noi ăştialalţi.”
Divergenţele sunt pe sumele modice pe care Dunca le-ar plăti pentru concesionarea zonei, dar, mai ales, pe dorinţa acestuia de a se interzice alte construcţii decât cele din proiectul iniţial. „El ar veni ca un investitor care el să facă ordine pe munte, el să fie autoritar pe munte, fără acordul lui să nu se dea nicio autorizaţie, fără acordul lui să nu mai construiască nima, nima să nu vină pe munte fără acordul lui, chestiile astea nu se pot face”, spune primarul din Turnu Ruieni.
Romeo Dunca spune însă că vreo doar nişte reguli. „N-am pus nicio restricţie vizavi de desfăşurarea oricărei activităţi, dar construcţiile care vor apărea aici sunt 5: o şcoală de schii, două pensiuni, un apres-ski şi un hotel şi alea ne-am înţeles, alea trebuie să fie aici, nu sută, nu o mie. Sigur, când se vor obţine puzuri, mediu, bla-bla…”
Frica lui Dunca este că după ce a creat infrastructura pe munte, domeniul schiabil să nu se dezvolte urbanistic confuz şi după bunul plac al unor unor edili slabi. Dana Şandor este architect şi a venit la Turnu Ruieni că administrator public animată de cele mai bune intenţii. A reuşit să depună 7 proiecte europene şi guvernamentale pentru dezvoltarea comunei, dar şi a Muntelui Mic pe care intenţiona să o aducă la nivel de staţiune.
„Lucrurile n-au mai funcţionat aşa cum trebuia din cauza faptului că eu eram transparentă în ceea ce înseamnă acte, documente. În administraţie trebuie să fii transparent, părerea mea”, spune ea. Primarul însă susţine că „O dat informaţii din primărie care nu îs de dat informaţii, dintr-o instituţie publică nu pleacă informaţiile la un investitor care vre tot Muntele. Secretul o fost al ei, nu şi-o făcut treaba şi o dat, uite, primăria nu dă aia, nu dă aia”.
Acuzată că susţine proiectele lui Dunca, Dana Şandor a fost concediată.
Pe celălalt versant, se întinde vechiul complex turistic Muntele Mic, dezvoltat fără nici o regulă de urbanism. Acolo sunt 4 teleschiuri din anii 70, cu trei proprietari, între care şi Dunca. „Cine, undeva vreodată ar fi putut să aprobe o astfel de sosire la o instalaţie, aşa cum de altfel şi la mine şi la teleschiul meu, eu l-am cumpărat, l-am luat tocmai ca să ajung pe vârful muntelui. O porcărie. Fără loc de sosire, un pericol public…”, spune el.
„Una mov, una verde, ou de raţă, una albă, una portocalie. Uită-te aicea, o bisericuţă care a fost atracţie turistică şi au venit popii şi au făcut şi ei casa. Când au construit s-au băgat în pârtie, au fost nenumărate accidente”.
Primarul susţine că „aşa o fost Muntele Mic, aşa l-am moştenit şi vreau să-l dezvolt, pentru a construi cabane, pensiuni, case de vacanţă, teleschiuri, tot ce se poate construi în zona Muntelui Mic pentru a dezvolta schiul în general.”
Situaţia de pe Muntele Mic este cunoscută şi la nivelul Consiliului Judeţean Caras Severin. Vicepreşedintele Flavius Nedelcea se ocupă de turismul de la nivelul judeţului şi promite implicarea în aplanarea conflictului. „Dacă există înţelegere, aici se poate crea raiul pe pământ. Este o zonă în care zăpadă sta foarte mult pe munte”, spune el.
Şi chiar dacă proiectul lui Dunca este îngheţat, primarul îşi face şi alte planuri. Vrea să facă pârtii pentru primărie.
Există şi investitori care nu văd cu ochi buni planurile lui Dunca. Horaţiu Buna este proprietarul celui mai important teleschi existent acum pe Muntele Mic, administratorul unei parcări, dar şi al unui hotel părăsit. El spun că nimeni nu se poate înţelege cu Dunca. „El poate să facă acolo o zonă extraordinară acolo, problema lui este că e un pic departe de staţiune, dar din câte am înţeles el gândeşte şi construcţia unor hoteluri, e foarte greu să faci ceva de la 0, dar dacă va investi câteva zeci de milioane, este important ca şi ceilalţi investitori să fie lăsaţi să vină”.
„Se ceartă nu de acum, de 20 de ani. De când au venit se ceartă în continuu şi au distrus muntele prin certuri…”, spune un alt om de afaceri local, Nelu Gherga.
Cu o infrastructură nouă, Muntele Mic ar putea atrage mii de turişti romani şi, cu siguranţă, în Banat este nevoie de domenii schiabile. Încăpăţânat şi, văzut de unii conflictual, Romeo Dunca doreşte să i se garanteze şi să i se protejeze investiţia făcută cu bani privaţi. „Eu cât sunt, ea nu are compromisuri şi o să ajungă până la capăt, chiar dacă o să mai treacă 20 de ani. Că n-am făcut-o pentru bani, că dacă o faci pentru bani, socoteşti şi zici nu merită. Mi-au plăcut munţii şi am vrut să fac ceva. Şi n-am vrut să mă duc ca prostu’ eu şi copii mei să mă duc să schiez la austrieci. Aici să tăiem păduri şi acolo să mergem să le dăm banii?! Cu petrolul de la noi, cu curentul de la noi. Ba, mari proşti suntem. Nu, ţară e frumoasă şi trebuie să ne bucurăm de ea”.
Există investiţii în ţara făcute cu bani mulţi care zac în noroi, fără zăpadă şi cu o infrastructură jalnică. La Bistriţa s-au cheltuit 7 milioane de euro pe un deal de 600 de metri pe care anul acesta s-a schiat trei zile şi probabil s-ar putea schia şi în aceste ultime zile de iarnă, dacă municipalitatea deschide pârtia. Primăria Bistriţa s-a împrumutat să investească în pârtia Cocos, deşi aceasta se afla la altitudine joasă şi temperaturi care nu permit menţinerea stratului de zăpadă corespunzător practicării schiului. Lunar, primăria cheltuie 10 mii de euro cu întreţinerea pârtiei, care sărăceşte bugetul comunităţii.
Şi cu toate acestea în ţara avem nenumărate locuri potrivite pentru sporturile de iarnă. Domeniile schiabile din România au nevoie de investiţii - există de ani de zile planuri pe hârtie pentru mii de km de părţii. În 2018, la 100 de ani de România mare nu avem nici măcar 200 de km, foarte scurte, multe dintre ele nici măcar nu pot fi numite părţii, aşa că mulţi dintre schiorii noştri pleacă prin Europa, acolo unde pot găsi servicii de calitate.
Sursa: Pro TV
Etichete: turism, primar, investitii, statiuni, Transalpina, infrastructura, straja, schi, muntele mic, partii, vidra, romeo dunca, bogdan trif, voineasa, resort,
Dată publicare:
04-03-2018 18:26
