În Gorj, Brâncuși are muzeu doar pe hârtie. "Aici nu se poate vedea nimic"


Ultimul update: Luni 07 Octombrie 2019 11:37
Data publicarii: Duminica 06 Octombrie 2019 18:28
Categorie: Romania, te iubesc!

JUDEȚE LA STĂPÂN! GORJ, partea II. Unul dintre cele mai bogate județe în resurse hidrografice are probleme exact cu alimentarea cu apă și canalizare. Și asta din cauza unor investiții prost făcute.

Atunci când plouă mai tare, apă băltește în jurul operelor lui Brâncuși, cel care ar fi trebuit să aibă un muzeu Național la Tg. Jiu.

Muzeul există, dar pe hârtie, așa cum sunt și strategiile energetice care ar fi putut salva cel mai mare angajator din județ - Complexul Energetic Oltenia, aflat acum în pragul insolvenței.

Peste 30 de localități din Gorj sunt grupate în Asociația de Dezvoltare Comunitară care a delegat serviciile de apă și canalizare societății Aparegio. Ion Iliescu este consilierul directorului Aparegio.

Ion Iliescu, consilier directorului Aparegio: “Gorjul are niște resurse de apă fantastice. Nu știu câte județe sunt în țara asta așa."

Vara aceasta, pentru locuitorii din Tg. Jiu, dar nu numai, alimentarea cu apă a fost un coșmar. Când plouă, orașul se inundă, când e seceta se întrerupe alimentarea cu apă, deși s-au investit aproape 80 de milioane de euro din proiecte europene.

Marcel Romanescu, primar Tg. Jiu: “Deși tariful pentru apă a crescut de șase ori între 2007 și 2013 și de 10 ori la canalizare, proiectul acesta nu este finalizat. Cetățeanul din Tg. Jiu este păcălit într-un fel, înșelat, de către Aparegio, că nu beneficiază de acele condiții.”

Ion Iliescu, consilier directorului Aparegio:

“-A plouat, era apă la Poarta Sărutului. De ce?"

-Reabilitarea rețelei de canalizare. Indicatori calitativi pentru a fi asigurați, lucrările nu pot fi făcute decât de scenariul fostelor lucrări de canalizare. Deci, s-o scoți pe aia afară și s-o pui pe cea nouă. Ceea ce în Târgu-Jiu nu s-a făcut pe nicio stradă. Toate au rămas acolo."

Câteva proiecte europene trebuiau implementate până în 2013 pentru îmbunătățirea calității furnizării apei în Tg. Jiu. Acum, în 2019, jumătate dintre ele sunt suspendate.

Ion Iliescu, consilier directorului Aparegio: “Orice modificare a unui contract se face doar în interesul beneficiarului, dar la noi aici prin acest instrument, s-au nenorocit toate proiectele. S-au modificat, dar nu în interesul cetățenilor.

Directorul Aparegio caută justificări.

Traian Pătrășcoiu - director Aparegio:

“-Au rămas conductele, păi știți de ce au rămas conductele? Pentru că în momentul în care s-a demarat lucrarea nu s-a știut situația din teren.

-Păi și pentru ce-au fost plătiți niște proiectanți și manageri de proiect? Pentru că niște oameni au fost plătiți…

-Pentru treaba asta. Păi să nu știi că aici este Digi, Enel, CEZ, Distrigaz și conducta a rămas acolo…

- Nu trebuia să se scoată?

- Ba da, dar s-a preciat că nu se scot…"

Marcel Romanescu, primar Tg. Jiu: “Trebuia să asigure municipiului Tg. Jiu cam 80 la sută din ce înseamnă alimentarea cu apă și asigurarea apei menajere. Pe acel proiect, 80 de milioane fonduri europene. Este un eșec total. Sunt 80 de milioane compromise, lucrările au fost făcute în bătaie de joc.”

Ion Iliescu, consilier directorului Aparegio:

“-Pierderile, pentru caietul de sarcini pentru POS Mediu 2007-2013, erau de 50-60%,. Acum, inclusiv furturile, pe tot municipiul Târgu-Jiu, sunt de 80-81%.

-Adică cu 30% mai mult decât la începerea lucrărilor?

-Așa scrie la hârtie.”

De-a lungul timpui, au existat tot felul de sesizări și plângeri la adresa modului în care s-au desfășurat contractele care ar fi trebuit să îmbunătățească calitatea vieții în Gorj. Fostul primar de Tg. Jiu, actualul senator Florin Cârciumaru, a fost denunțat că a primit mită o pensiune la Rânca pentru unele lucrări. Omul de afaceri care l-a denunțat a decedat la scurt timp și, odată cu el, a murit și dosarul lui Cârciumaru.

Directorul Pătrășcoiu a reușit să obtină amânări de la Comisia Europeană pentru proiectele de pe exercițiul financiar 2007-2013. Nu se știe însă până când. Conducătorul Aparegio dă vina pe anchetele penale.

Ion Iliescu, consilierul directorului Aparegio: “Sunt patru proiecte care sunt fazate și nu s-au terminat. Atunci am venit eu aici. Când activitatea era suspendată de către finanțator, de către UE. Constructorul nu mai lucra, pentru că nu-l mai plătește, nu era plătit pentru că era doar la DNA.”

Una dintre lucrările nefinalizate este stația de tratare a apelor din Tg. Jiu. La fel și stația de epurare.

Ion Iliescu, consilier directorului Aparegio:

“-Stația de epurare Târgu-Jiu funcționează?

-Răspunsul meu de inginer este că nu. Ea este recepționată doar linia apei, cu probleme și aia, iar linia nămolului nu. Apă o vânturi, o dai în emisar în calitate bună, dar în 7-8 zile crește nămolul în rezervor și ar trebui să-l duci în fermentatoare. Aceste fermentatoare sunt încasate 100%, dar sunt goale. Dar culmea, și 70% din probele lor sunt încasate, cu toate că ele sunt curate ca lacrima.

Managementul proiectului e altă șmecherie. Nimeni nu știa că există un contract de prestări servicii în managementul proiectului. Oamenii trebuia să fie aici până se termină proiectul. Ei au dispărut în primele două luni. Au venit, au făcut hârtii, și-au luat banii și au plecat.”

Și asupra celor care au asigurat consultanța au planat suspiciuni, compania fiind implicată în mai multe scandaluri, inclusiv în dosarul penal în care apare cumnatul lui Victor Ponta, la Prahova.

Ion Iliescu, consilierul directorului Aparegio: “Contractul inițial de prestări a fost de 9 milioane de lei, firma de consultanță pentru supervizarea lucrărilor. Până la sfârșitul lui 2016 or încasat vreo 14 milioane prin acte adiționale care nu respectă legea, în ciuda faptului că n-a fost făcută recepționarea și restul de lucrări, zice că nu ei trebuie să mai facă supervizarea.”

Marcel Romanescu, primar Tg. Jiu: “Mi-e tare frică mie ca primar ca într-o zi să nu pierdem întreaga finanțare. Tot acest prejudiciu creat de către reprezentanții societății Aparegio să se îndrepte împotriva acționarilor. Nici astăzi, la 6 ani în care trebuia să se încheie lucrările nu s-a semnat recepția.”

Președintele Consiliului Județean da neputincios din umeri.

În urma declarațiilor publice, postul de consilier al directorului Aparegio a fost desființat și inginerul Iliescu a fost nevoit să părăsească Tg. Jiu.

Dar nici Brâncuși nu este prea prețuit la Tg. Jiu. Infrastructura turistică și de prezentare a operelor moștenite de la creator sunt la pământ. În 2015, s-a trecut prin Parlament legea pentru înființarea Muzeului Național Brâncuși la Tg Jiu. Care are un director cu carnet de partid PSD și un sediu.

Valentin Chepeneag, director Muzeul Național C. Brâncuși:

“-Acum am avea ce vedea în casa Gănescu?

-Nu!

-Acum nu se poate vedea nimic?

-Nu, nu. Eu am spus-o public de fiecare dată și mă voi lupta pentru lucru asta indiferent cât de greu îmi va fi, până când această casă să respecte titulatura de Muzeu Național…"

Casa Gănescu, o bijuterie arhitectonică în care a și trăit Brâncuși în perioada în care executa lucrările sale celebre, a fost folosită pentru protocolul partidului. Și, pentru investițiile făcute aici în mod ilegal, fostul presedite al Consiliului Județean, defunctul Mischie a fost condamnat. Aici ar trebui să fie Muzeul Național.

Valentin Chepeneag, director Muzeul Național C. Brâncuși:

“-Ce ar trebui să se afle aici?

-O mare parte a operelor lui Brâncuși nu sunt ale statului român și nu se află în România

-Cumințenia Pământului se află în România.

-Și săptămâna trecută am purtat discuții să achiziționăm Cumințenia Pământului care poartă numele de tezaur național. Scrie acolo tezaur național.”

Birocrația și neputința de a face ceva serios pentru cel mai important brand al Gorjului nu mai miră pe nimeni.

Dan Vîlceanu, președinte PNL Gorj: “România este țara proiectelor care vin și trec și nimic nu se întâmplă. Din păcate, când vorbim la Tg. Jiu despre Brâncuși este exact așa, nimic nu se întâmplă.”

În 1997, atunci când s-a înființat, SNLO - Societatea Națională a Lignitului Oltenia avea spre 20.000 de lucrători, care dădeau cărbune marilor complexe energetice Rovinari, Turceni, Craiova, dar și multor termocentrale în țară. Gorjul producea o treime din electricitatea din țară. Un mamut industrial, în total, peste 40.000 de angajați.

Cosmin Savu: “Grupurile de producție de la CEO, de la Rovinari, de la Turceni, chiar și de la Craiova, sunt date în folosință din anii ‘70. După anii ‘90 au fost îmbunătățite, modernizate, retehnologizate, dar nu a mai fost înființat niciun grup.”

Cosmin Popescu, președinte CJ Gorj: “Nimeni nu a vrut să vadă în viitor, dacă partea de minerit se va închide, nimeni n-a conceput acest lucru.”

În 2012, SNLO s-a unit cu marile complexuri energetice pe care le deservea și s-a înființat la Tg. Jiu Complexul Energetic Oltenia. Astăzi, CEO mai are puțin peste 13.000 de angajați.

Cosmin Savu: “Complexul Energetic Oltenia este motorul economiei din Gorj. Aici sunt 13.000 de angajați. Este și un bazin electoral foarte ofertant pentru toate partidele care s-au perindat la putere. În afară de asta, este cel mai important agent economic. Aici sunt și resurse de milliarde.”

Toți afaceriștii și politicienii din zonă au încercat să se înfrupte din CEO. O grămadă de personaje s-au îmbogățit, în timp ce societatea sărăcea. Lipsită de investiții vitale, fără viziunea unor administratori competenți, CEO este astăzi într-o situație extrem de dificilă.

Dan Vîlceanu, președinte PNL Gorj: “Resursele sunt epuizabile și dacă aveam oameni politici cu viziune, local, măcar la asta să se fi gândit, că vine un moment în care oamenii trebuie să trăiască în județul ăla făcând și altă activitate.”

Ultima mare lovitură pentru CEO a fost prețul de achiziție al certificatelor de CO2. Pentru că energia pe cărbune este poluantă, Uniunea Europeană a început un amplu program de decarbonificare. Singura țară din UE care nu are o strategie coerentă în domeniu este România. Deși se știa de ani de zile de restricțiile de mediu, la CEO nu s-a investit pentru o eventuală tranziție spre gaz sau pentru compensarea cu alte surse energetice nepoluante. Și așa s-a ajuns ca, anul trecut, CEO să fie îngenuncheat de obligativitatea de cumpărare de certificate de CO2.

Sorin Boza este acum directorul complexului de la Tg. Jiu.

Sorin Boza, director general CEO: “Problema expoziei costurilor de certificate de CO2. Din păcate spun, de anul trecut, de când acest cost de certificate a explodat de la 8,5 euro, la începutul anului am încheiat undeva la 26 de euro, astăzi este undeva la 27 de euro. Din păcate, acest cost ne afectează dramatic în toate activitățile de business pe care le facem și ne va afecta dramatic.”

Colapsul a fost iminent, CEO a fost nevoit să se împrumute de la bănci, iar acum datoriile atârnă greu în existența companiei.

Sorin Boza, director general CEO: “A fost un cost incredibil pentru CEO, aproape 1,4 miliarde de lei - un credit sindicalizat. Din păcate, cumperi când ai bani, iar la noi perioada când ai bani este ianuarie, februarie, martie, aprilie. Noi trecem printr-o perioadă mai dificilă în mai, iunie, iulie, august, când plouă, când bate vântul, când e soare.”

Așa că CEO a cumpărat certificate la un vârf de preț. Un raport al Corpului de Control al Ministerului Energiei incriminează actuala conducere și vorbește de un prejudiciu de peste 40 de milioane de euro.

Sorin Boza, director general CEO: “Putem vorbi de prejudiciu, cuvântul acesta prejudiciu, în momentul în care cumpărăm certificatul de la dvs. Dar când ești obligat și este achiziționat de la Bursă, nu putem să folosim acest cuvânt.”

Dar de ce s-a ajuns aici?

Sorin Boza, director general CEO: “Știam ce ne asumăm, sunt niște strategii energetice care zac. Vreo 3 sau 4 s-au făcut doar în ultimii ani și toate spun la CEO retehnologizare, reducere, scădere producție carbine, așa este…”

Operă a lui Brâncuși, expusă la 25 de ani după ce a fost furată dintr-un cimitir
Operă a lui Brâncuși, expusă la 25 de ani după ce a fost furată dintr-un cimitir
Casa lui Brâncuşi, aproape dărâmată. Primăria din Hobița a intrat în posesia ei
Casa lui Brâncuşi, aproape dărâmată. Primăria din Hobița a intrat în posesia ei
Spectacol cu lasere pe Poarta Sărutului. Între timp, operele lui Brâncuşi sunt ameninţate de licheni, vaci, copaci şi maşini
Spectacol cu lasere pe Poarta Sărutului. Între timp, operele lui Brâncuşi sunt ameninţate de licheni, vaci, copaci şi maşini
FULLSCREEN
În Gorj, Brâncuși are muzeu doar pe hârtie. "Aici nu se poate vedea nimic"
  • /

Sursa: Pro TV

RTI MagiCamp
”România, te iubesc”, ediția integrală din 20 octombrie 2019. MagiCamp, locul gândit pentru copiii suferinzi
Cine sunt voluntarii care transformă magia în realitate la MagiCamp. Proiectul MagicHome
MagiCamp, locul în care copiii cu probleme oncologice uită de suferință și își regăsesc copilăria
„România, te iubesc!” la MagiCamp, locul în care copiii cu probleme oncologice uită de suferință
DNA anchetează contracte date prin PNDL, program lansat de Dragnea și lăudat de Dăncilă
Campania ”Județe la stăpân”, care a deranjat baronii locali, se oprește. Care e motivul
Paul Angelescu
"România, ştii bine". Paul Angelescu a povestit ce nu s-a văzut la TV despre Constanța