HP încasa 18.000 €/lună pentru instruirea personalului din sănătate și plătea cu 2.000 lei un absolvent de liceu să facă asta

×
Publicitate

Cadrele medicale din 210 spitale din toată țara ar fi trebuit să-și primească pacienții din septembrie anul acesta cu o platformă digitală și site-uri prin care să ne putem programa online.

Toate aceste unități, alături de mii de furnizori de servicii medicale, erau interconectate printr-o altă finanțare de 100 de milioane de euro. Doar două spitale din cele peste 200 au atribuit licitațiile, iar peste 90 la sută din celelalte nici măcar nu le-au organizat. Sume uriașe se vor pierde în aceste condiții.

Casa Națională de Asigurări de Sănătate a plătit 974 de euro pe zi pentru fiecare persoană instruită. Însă, HP a subcontractat aceste servicii către o altă firmă la aproape jumătate din preț, iar instruirea a fost realizată de studenți și absolvenți de liceu, pentru proceduri care nu erau foarte complicate. Pentru fiecare angajat instructor, compania a încasat 18.000 de euro pe lună, în condițiile în care aceștia erau plătiți doar cu 2.000 de lei.

Schema de fraudare a continuat, spun procurorii, sub conducerea lui Irinel Popescu, numit președinte al Casei în ianuarie 2009, imediat după plecarea lui Ciurchea. Acesta a semnat acte adiționale prin care a renunțat la 136 de calculatoare și laptopuri destinate unităților sanitare, în valoare de peste 3 milioane de euro, și a contractat servicii de instruire pentru angajați.

Diferența calculată de procurori între ce a încasat HP de la Casa Națională și ce a plătit subcontractorului a constituit un prejudiciu de 8 milioane de euro, sumă pe care Casa ar fi economisit-o dacă ar fi scos contractul la licitație.

Aceste informații au fost evidențiate în raportul Corpului de Control al Guvernului din 2013, iar dosarul a ajuns în instanță abia în 2021. Faptele s-au prescris, dar procesul penal continuă.

”- Eu am citit un raport al Corpului de Control al Guvernului din 2013, care lista exact faptele pe care mai apoi le-am regăsit în rechizitoriu, care înțeleg că a început să sau cercetări, au început să fie făcută din 2014. Cei 2 au fost misiuni trimiși în judecată în 2021, deci sunt 7 ani de cercetări. Ce s-a cercetat în cei 7 ani?

- Pentru a demonstra pentru a clarifica această situație a fost nevoie, cum ziceam, de acest raport de constatare tehnico științifică, ulterior de o expertiză judiciară tot în domeniul contabil, care a fost cerută de inculpați”.

Procurorii au cerut refacerea expertizei pentru că existau contradicții și neclarități. Acest lucru este reclamat de profesorul Irinel Popescu într-un răspuns oficial pe care ni l-a trimis și unde precizează că raportul a fost refăcut pentru a se plia asupra acuzațiilor. Irinel Popescu spune că este nevinovat și că speră într-o reparație morală după ce nevinovăția va fi dovedită de instanță.

Șefii CNAS au furat zeci de milioane de euro, HP a recunoscut în scris jaful, dar nu s-a schimbat nimic

Vasile Ciurchea, care nu a răspuns solicitării noastre de a oferi un punct de vedere, și Irinel Popescu au fost trimiși în judecată pentru abuz în serviciu și luare de mită. Ciurchea ar fi primit 525.000 de euro, virate în conturile a două societăți indicate de el și ale unei persoane private, iar Irinel Popescu ar fi primit 170.000 de euro, virate în conturile a două societăți agreate de el. Profesorul Irinel Popescu este și parte a unui dosar prin care ar fi încercat să-l mituiască pe procurorul de caz ca să nu-l trimită în judecată pentru abuz în servciu. Aici faptele s-ar prescrie în această iarnă.

Livia Săplăcan, purtător de cuvânt al DNA: ”Inculpatul a încercat să mituiască procurorul de caz astfel încât dosarul să nu mai fie finalizat cu trimiterea în judecată, ci cu o soluție de clasare”.

Angajatul firmei HP a făcut un acord de recunoaștere și a primit închisoare cu suspendare. Casa Națională s-a înscris parte civilă și cere de la inculpați daune de 8 milioane de euro.

Lucian Duță, fostul președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate: ”Fraudele dispar când se implementează cardul de sănătate”.

Lucian Duță a preluat în 2010 conducerea Casei pozând în apărătorul banilor publici.

Nu ne țineți de proști! Nu poți să-ți bați joc de oameni! Mă scol la 6 dimineața că vin de la sat”.

Un soft funcționa la nivelul fiecărei case județene, iar datele se transferau noaptea la nivel centralizat. Reprezentanții americani HP i-au propus lui Duță un update și includerea în Sistem Informatic Unic al asiguraților și în Justiție și Armată, numita OPNAJ, a prescripției rețetelor medicale și a cardului de sănătate.

Odată cu implementarea cardului fraudele ar trebui să scadă”.

Nu doar că n-au scăzut, ba chiar le-a alimentat. Procurorii susțin că Duță a cerut 10% din fiecare contract. Primul act adițional din 2002, în valoare de 38 de milioane de euro pentru implementarea sistemului centralizat, i-a adus 700.000 de euro cash și 3,3 milioane într-un cont offshore din Elveția.

Al doilea act adițional, de 20,5 milioane de euro, pentru includerea asiguraților din Justiție și Armată, i-a adus 2,3 milioane de euro în același cont. Pentru cardul de sănătate, Casa a semnat un contract de 20 de milioane cu HP, iar Duță a primit 200.000 de euro. Duță a fost demis din funcție în 2012.

Vă mulțumesc și vă doresc succes la toți!”.

Un an mai târziu raportul Corpului de Control al Guvernului avea să scoată la iveală o sumă întreagă de nereguli investigate apoi într-un nou dosar la DNA.

Vom pierde 100 de milioane de euro pentru repararea sistemului din cauza decidenților politici

În total, conform procurorilor, Lucian Duță a obținut 6,3 milioane de euro, din care doar 4 milioane au fost confiscate, iar pentru 2 milioane inexistente i-au fost sechestrate bunurile. Lucian Duță își ispășește pedeapsa de șase ani în Penitenciarul Rahova de unde scrie că e o victima a sistemului de justiție pentru că n-a beneficiat de prevederea CCR prin care probele obținute de SRI să fie scoase din dosar.

Bogdan Ivănel, fondator Code for Romania: ”Ascund în spate și foarte multă corupție. Aceștia sunt bani care pot fi sifonați foarte ușor, pentru că față de o bancă în parc sau orice alt element pe care omul de rând îl înțelege foarte bine și dacă apare în presă - banca asta costa 5.000 EUR- înțelegem că este prea scumpă pentru o bancă în parc, când ne spune un sistem informatic, am făcut un sistem informatic în România a costat 1 miliard - 2 miliarde, 200 de milioane. Pot să mi se pare rezonabil, pare ceva greu, îi pare ceva complex”.

O sută de milioane de euro ne-a dat Uniunea Europeană ca să reparăm Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate, dar se pare că le vom pierde. Sunt mici șanse ca proiectul să fie implementat într-un an, chiar dacă e deja proiectat. Atribuirea unei licitații durează cam șase luni, iar până la semnarea contractului mai trec alte câteva și ajungem la termenul la care se pierd banii dacă nu e implementat.

- Ați scos proiectul la licitație?

- Vom face demersuri.

- Obiectiv vorbind se poate implementa?

- Obiectiv vă spun că raportat la ceea ce înseamnă scopul vom atinge obiectivele specifice”.

Articol recomandat de sport.ro
Fostul campion al României și-a scos la vânzare casa de lux! Cere 547.000 de euro
Fostul campion al României și-a scos la vânzare casa de lux! Cere 547.000 de euro
Citește și...
Armata României a intrat în era high-tech. Avem chiar un satelit anti-bruiaj, dar politicul s-a opus să-l trimită pe orbită

Războiul dronelor, partea a III-a. Armata încearcă să se adapteze la schimbările din jur. În academii, viitorii ofițeri învață să asambleze drone și să vâneze tancuri cu ele.

Armata Română vrea să investească masiv în drone, peste 400 de milioane de euro. Ce a reușit România până acum

Peste 400 de milioane de euro va cheltui Armata Română în următorii ani pentru a se dota cu drone de toate felurile. Zeci de firme se bat pe contracte.

Cum încearcă Armata Română să se adapteze la războiul dronelor și al inteligenței artificiale. Lupta se duce și pe contracte

Dronele, roboții și sateliții au schimbat pentru totdeauna felul în care se poartă războaiele. Iar inteligența artificială a ajuns să ia decizii în locul oamenilor. 

Recomandări
Oficial. S-a stabilit data moțiunii de cenzură depusă de PSD și AUR împotriva Guvernului Bolojan. Când se votează

Moţiunea de cenzură depusă de PSD, AUR şi PACE - Întâi România va fi citită miercuri în plenul reunit al Camerei Deputaţilor şi Senatului, iar pe data de 5 mai va fi dezbătută şi votată.

Ce s-a întâmplat cu finanțele statului în cele trei luni fără buget. Concluziile Ministerului de Finanțe

Ministerul Finanțelor a prezentat execuția bugetară pentru primele trei luni din 2026, perioadă în care statul român a funcționat, în mare parte, fără un buget de stat adoptat în Parlament. 

Moțiunea de cenzură PSD-AUR împotriva Guvernului Bolojan a fost depusă la Parlament. Au fost strânse semnăturile

Moţiunea de cenzură iniţiată de grupurile parlamentare PSD, AUR şi PACE - Întâi România a fost depusă marţi la Parlament.