Generația de politicieni care „face legea”. Parlamentarii, stăpânii unei țări care de 30 de ani așteaptă un trai mai bun
Firma fiului unui senator din Călărași aflat la primul mandat câștigă contracte pe bandă rulantă în județul care l-a trimis în Parlament.
El este acuzat de alți antreprenori că-și folosește influența ca să pună presiune pe primari în atribuirea lucrărilor către firma copilului său.
O practică despre care vorbesc experți care analizează licitațiile publice și care a trimis în judecată un influent politician ajuns șef la Curtea de Conturi. Folosindu-se de acest statut, fostul senator Nicolae Badalau le cerea primarilor să-i acorde contracte ginerelui său.
Conform unui raport al mișcării civice „Integritate pe bune”, care a analizat declarațiile de interese completate de 50 de deputați, 16 au avut contracte cu statul prin 33 de firme deținute de ei sau apropiați.
La Senat, din analizele noastre, a rezultat că opt aleși au rude sau apropiați ale căror firme fac afaceri cu statul. Unul dintre ei vine din județul Călărași și este la primul mandat. Până în 2020 a făcut afaceri.
Nicușor Cionoiu, senator: „Consider că din poziția de parlamentar pot să ajut oamenii și antreprenorii locali care în acest moment contribuie la dezvotare și ei sunt cei care au groaza de greutăți”.
Iată-l așadar pe Nicușor Cionoiu în campanie electorală promițând ajutor celor care fac afaceri în județ, el fiind chiar unul dintre ei - fost acționar la ZMC Trading, înființată în anii 2000. A trecut acțiunile pe numele fiului și a plecat să reprezinte Călărașiul la București, chiar în Senatul României.
Statul i-a fost partener de nădejde în ultimii trei ani, de când a ajuns senator. Prin atribuire directă, firma ZMC a încheiat contracte fără licitație în valoare de 9.500.000 de lei, adică aproape 2.000.000.
Prin licitație a încheiat 31 de contracte cu instituții ale statului în valoare de aproximativ 340.000.000 de lei, adică 67.000.000 de euro. O parte dintre lucrări firma le face în asociere cu alte societăți.
Scandal în timpul unui scrutin electoral
După ce a devenit senator, Cionoiu a ajuns în atenția publică când a intrat în conflict cu un reprezentant al Poliției, în timpul unui scrutin electoral ce se desfășură într-o comună.
Cel care încearcă să-l calmeze este Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași, un actor politic local implicat recent într-un dosar DNA pentru că ar fi atribuit ilegal un contract de pază.
Paula Herlo: L-ați pus pe listă în 2020, la Senat, pe Nicușor Cionoiu. Ce îl recomanda să fie senator de Călărași?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Da, așa este, l-am pus pe listă, pentru că era un om de afacere din județul Călărași, un om de succes, un model să pot veni cu o listă”.
Paula Herlo: Și dintre toți afaceriștii l-ați pus pe domnul Cionoiu?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Trebuie să spun că îmi era și prieten și i-am făcut oferta, a acceptat-o și de aceea astăzi este senator”.
Paula Herlo: Să înțelegem că ofertele se fac pe bază de prietenii?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Prietenie și puterea exemplului”.
Paula Herlo: El este cel care face majoritatea lucrărilor de construcții din județ. Așadar, un om de afaceri din construcții devine senator, iar din anul în care ajunge senator începe să câștige lucrări de construcții în județ. Ce s-a întâmplat?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Având informațiile ca senator, a putut să participe la licitații legal și să câștige la acele lucrări”.
Paula Herlo: Ce informații?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Era aproape de ministerul Dezvoltării, știind că s-au alocat sume...”.
Paula Herlo: Păi ce să facă cu ele că el nu mai e în firmă?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Păi nu e, dar e băiatul lui. Sunt clare lucrurile”.
Paula Herlo: Deci așa merg lucrurile.
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Cred că e una din variantele posibile”.
Paula Herlo: Dumneavoastră, care sunteți șeful județului, cum vedeți lucrurile?
Vasile Iliuță, președintele Consiliului Județean Călărași: „Dacă nu se încalcă legea cosider că dacă a fost câștigată legal licitația nu e nicio problemă”.
O recunoaștere deschisă a unei practici bolnăvicioase care scoate din joc alte firme din județ. Reprezentatul unei companii din domeniul proiectării, dar care are competențe și în zona de dirigenție de șantier, ne-a dezvăluit, sub protecția anonimatului, mecanismul prin care cele mai importante lucrări din județ ajung la Nicușor Cionoiu.
Reprezentantul unei firme de proiectare și dirigenție de șantier: „Modalitatea prin care își asigură controlul funcționa în felul următor: Obiectivele sale erau două - să câștige licitația în mod direct, cu el titular, și să meargă în asociere cu diverse societăți care erau obligate să-și achiziționeze materialele și serviciile de la compania dumnealui, la prețuri pe care le impunea. A treia modalitate era să impună diverse societăți, care oricum îi erau loiale sau chiar tributare”.
Nicolae Cionoiu, senator: „Trebuie să priviți lucrurile cu totul și cu totul altfel. Sunt unele licitații subevaluate la care unii dintre colegii noștri se duc, dar prețurile adevărate sunt cele de piață”.
Reprezentantul unei firme de proiectare și dirigenție de șantier: „Își negocia studiile de fezabilitate”.
Paula Herlo: V-ați asociat cu vreo firmă care a scris caietul de studiu de fezabilitate într-o primărie?
Nicolae Cionoiu, senator: „Niciodată. Am fugit întotdeauna de lucrurile astea și nu există nicio relație cu niciun consultant. Nu există”.
Totuși, pentru școala construită de ZMC în comuna Dragoș Vodă, firma care a scris studiul de fezabilitate e aceeași cu care ulterior CIonoiu s-a asociat la licitație. Lucrările au fost întârziate pentru că au fost făcute prost pe alocuri, iar ISC nu a semnat documentele de recepție, cerând remedierea lor.
În 2020 s-a schimbat puterea politică în Călărași
PNL a fost înlocuit de PSD, care a dat președintele județului și primarul, în echipă cu senatorul Cionoiu. Surse din rândul antreprenorilor spun că la Primărie s-a format o echipă de acțiune. La achiziții, cea care evalua ofertele era o fostă angajată a senatorului la o firmă pe care a condus o înainte, iar dirigintele angajat de Primărie să verifice lurarile în oraș fusese și el coleg cu Cionoiu la întreprinderea unde a fost direcor.
Antreprenor în domeniul proiectării și dirigenției de șantier: „Încercând să intrăm și noi în prim-planul acestor activități de proiectare, consultanță și dirigenție, am ajuns la concluzia că este imposibil. În 2020, când s-a schimbat conducerea Primăriei, toți diriginții de șantier cu care colabora primăria Călărași au fost dați afară. Niciun contract nu s-a mai acordat decât unei singure societăți de dirigenție apropiată de senatorul Cionoiu”.
Cionoiu admite că doamna de la achiziții a făcut parte din echipa lui în trecut.
Paula Herlo: Vă spune ceva numele doamnei?
Nicolae Cionoiu, senator: „Da. Este o fostă colegă de-a mea de la Astalrom”.
Și că-l cunoaște pe diriginte care i-a fost subaltern la întreprinderea de utilaje Grele, dar consideră că cei doi nu au nicio legătură cu câștigarea contractelor.
Nicolae Cionoiu, senator: „Ne cunoaștem. A fost colegul nostru. Este inginer”.
Site-ul de licitații ne arată însă că o lucrare de renovare a unui liceu scoasă de Primărie îl avea diriginte pe fostul său coleg, iar executantul lucrării era ZMC în asociere cu firma fiului diriginte de șantier care a și preluat firma tatălui după decesul acestuia, anul trecut. Practic își va verifica singur lucrarea.
Cel mai impotant contract al Primăriei în valoare de 33 de milioane de lei a ajuns la ZMC în asociere cu altă firmă. De la Primăria Călărași societatea a primit prin atribuire directă lucrări în valoare de două milioane de lei.
Marius Dulce, primarul municipiului Călărași: „Nu am idei ce este în județ, că nu mă interesa și nu este problema mea cine, unde se duce și toată lumea poate să se ducă la orice licitație. La Călărași, de exemplu, nu știu dacă este firma dânsului, dacă nu este, dar dacă îmi spuneți numele, vă spun. ZMC-ul n-avem decât pietonalul”.
Primarul se face că nu știe cum se numește firma colegului său de partid, dar ne spune că nu va recepționa lucrarea pentru că e cu probleme.
Marius Dulce, primarul municipiului Călărași: „Nu, dar acum n-am recepționat-o pentru că este clar că trebuie să mai refacă, pentru că le-am arătat ce mai trebuie să mai repare. Sunt destule. Închiderile la borduri, sunt mai multe. Vreau să văd că funcționează fântâna, vreau să văd că sistemul de aspersare, de udare funcționează”.
Tot ZMC e parte dintr-o asociere cu o firmă care face portul turistic plătit de Consiliul Județean ale cărui lucrări se tot prelungesc, ba din cauză că proiectul n-a fost bun, ba pentru că nu sunt bani la buget.
Firma copilului senatorului a prins și un contract de peste 60 de milioane de lei cu compania de apă ECOAqua, unde este asociat și deține 30% din contract.
La Grădiștea, firma a construit o primărie, cu bani de la Compania Națională de Investiții, care a costat 3.700.000 de lei. La câteva luni de la inaugurare pereții au fost inundați.
După vizita noastră au venit imediat să facă reparații. Când nu e la Senat Cionoiu e văzut la firma condusă acum de copil. Acolo ne-a primit și pe noi.
Paula Herlo: Ce vârstă aveți?
Dragoș Cionoiu, patronul firmei ZMC Traging: „28 de ani”.
Paula Herlo: Și vă descurcați cu firma?
Dragoș Cionoiu, patronul firmei ZMC Traging: „Da. A fost o provocare să preiau firma, dar în general, în ziua de astăzi, să știți că provocările se depășesc prin muncă. Nu am avut tot timpul toate abilitățile astea, dar acestea le-am dobădit pe parcurs. Cu un program, să zic, mai atipic de muncă. Mă trezesc la 06:00, stau până termin munca, dacă e cazul 20:00”.
Zecile de lucrări încredințate direct sau contractele cu comunele din județ arată relația pe care senatorul a stabilit-o cu primarii.
Septimius Pârvu, reprezantul Organizației Expert Forum: „O metodă este pur și simplu să te duci la nivel local și pui presiune. S-au mai văzut și dosare, dar s-au apărut și în spațiu public”.
Arestarea lui Nicolae Bădălău
În noiembrie 2022, lumea politică era zguduită de arestarea vicepreședintelui Curții de Conturi, Nicolae Bădălău, fost lider important al PSD care este acuzat de DNA de trafic de influență și dare de mită.
Procurorii susțin în rechizitoriu că Bădălău i-ar fi oferit printr-o angajată a firmei controlată de el mită primarului din comuna Bucșani, județul Giurgiu, ca să obțină un contract pentru o lucrare de canalizare. Bădălău a fost înregistrat la ferma piscicolă a primarului din Bucșani, Dan Pasat, când tranzacționa lucrări pe bani publici.
Dan Pasat e primar în Bucșani din 2020. Contractul pentru lucrarea de canalizare l-a moștenit de la primarul de dinainte. Spune că a decontat lucrări până când a făcut o vizită în teren și a descoperit nereguli.
Pasat susține că le-a cerut să remedieze ca să facă plățile. Acela a fost momentul când susține că adiministratora firmei i-a dat bani ca să închidă ochii la nereguli.
Paula Herlo: Ce beneficii v-au oferit?
Dan Pasat, primarul comunei Bucșani: „Sume de bani. De ordinul sutelor de mii de euro”.
Paula Herlo: Ca să închideți ochii la problemele din șantier?
Dan Pasat, primarul comunei Bucșani: „Ca să închid ochii că lucrările sunt făcute de mântuială”.
Pasat susține că a mers la DNA și a fost de acord să poarte tehnica de înregistrare la întâlnirile cu reprezentanții companiei SAMBY, deținută de ginerele celui care atunci era vicepreședintele Curții de Conturi.
Nicolae Bădălău, unul dintre cei mai mari baroni locali care controla județul Giurgiu, a fost deputat PSD și a avut două mandate senator. A condus și ministerul Economiei, iar în 2020 a ajuns la Curtea de Conturi, acea instituție care controlează insitutiile statului și verifică lucrările.
În rechizitoriu scrie că Bădălău s-a folosit de funcția avută la Curtea de Conturi ca să pună presiune pe primar. Două lucrări erau în discuție: una în desfășurare pentru lucrări de canalizare în valoare de 4.300.000 de lei, care era deja cu probleme, și o alta ce urma să fie atribuită tot pentru introducerea rețelei de apă în valoare de 7.000.000 de lei.
În înregistrările DNA, Nicolae Badalau e auzit cum se laudă că are influență asupra insitutiilor care împart fonduri primăriilor.
Noi l-am găsit la sediul firmelor familiei. Locul de unde se luau toate deciziile. După arestarea sa, afacerile cu statul s-au prăbușit.
După 8 ani de la atribuirea lucrării, oamenii de la țară, din Bucșani, încă așteaptă apa. Un tablou cinic al sărăciei pe care ei au construit averi.
Dan Pasat, primarul comunei Bucșani: „Acum am rămas uimit. Mi-au cerut, Primăriei Bucșani, să plătească lucrări executate, neconforme cu proiectul, lucrări executate în afara contractului. Ne-am judecat, au pierdut la instanță, la tribunalul Giurgiu, acum am dat noi în judecată, pentru că au blocat lucrarea. Nici nu vor să părăsească, adică ne țin încurcați”.
Nicolae Badalau și-a intrat pe deplin în rolul de patron. El conduce, de fapt, întregul grup și tot el ia decizii. Azi e afacerist plin.
Septimius Pârvu, reprezentant expert: „Păstrează controlul, iar banii ajung tot la apropiați”.
Acești senatori sunt etalon al unei generații de politicieni care fac legea în județele din care vin, unele sărace, cu comune în care lipsesc elementare condiții de trai. Sunt stăpânii unei țări care de 30 de ani așteaptă ca din fotoliile de parlamentari să dea legi care să ne îmbogățească și pe noi.
