„România cu de toate”, partea a II-a. Un reportaj de Paula Herlo. Primarii își permit să încalce legi pentru că foarte puțini suportă consecințe. Aproximativ 100 de primari sunt cercetați de DNA.  

Un singur primar este cercetat pentru fraude prin PNDL, la fel un fost angajat al Ministerului Dezvoltării. În rest, dosare zac în sertare timp în care edilii și constructorii își văd de treabă, iar firme de apartament, fără angajați, câștigă licitații de milioane de euro.

Ca să-i demonstrăm că s-a ascuns de noi, am montat o cameră în curtea familiei consilierului din fața primăriei. Pe filmare se vede cum, după patru minute de la plecarea mașinii noastre, apare primărița. A urcat în mașină și a plecat.

Doua zile mai târziu am vizitat-o din nou.

Paula Herlo: Bună dimineața! Putem să stăm de vorbă?

Primar:
Ziceți despre ce e vorba.

Paula Herlo: Despre drumul e care l-ați recepționat zilele trecute.

Mariana Poșircă, primarul comunei Vlădeni: Vă dau câteva detalii. Șanțurile nu s-au putut face că s-a făcut cadastrarea.

Reacția e de înțeles câtă vreme lucrurile nu sunt în regulă. Am trimis două adrese prin care ceream contractul încheiat cu firma de construcții și notele de renunțare semnate de dirigintele de șantier pentru renunțarea la șanțurile betonate. Am primit doar contractul și o situație cu plăți din care reiese că banii prevăzuți inițial pentru șanțurile betonate au fost mutați la sumele decontate pentru asflat așa că valoarea totală a proiectului a rămas neschimbată. Deci în aceeași bani, primăria a primit șanțuri de pământ și asflat mai scump decât prevazusea inițial. Montarea de dale betonate presupune manopera și oameni la lucru. Turnarea asflatului presupune muncă mecanizată ce poate fi făcută de câțiva oameni.

Povestea firmelor de apartament, fără angajați, care câștigă licitații de milioane de euro pare să fie trecută cu vederea și de autorități și de legiuitori. Oameni conectați politic care își crează firme pe care le închid înainte de terminarea contractului, încasează sume importante pentru că, prin PNDL, se decontează etapizat. Așa rămân lucrări neterminate. Potrivit Curții de Conturi, termenul de finalizare a investițiilor prin PNDL era finalul anului 2020. Și totuși, la acea dată erau recepționate doar 66% din proiecte. Septimius Pârvu a publicat mai multe studii privind risipa și ineficiența PNDL.

Cei mai mulți bani, peste 3 miliarde de euro, s-au așternut sub formă de asfalt pe drumurile județene și comunale. Al doilea capitol, cu mari alocări este cel referitor la rețele de canalizare. Un miliard și jumătate de euro s-au decontat până acum, iar aproape jumătate din proiecte nu sunt gata. Asta și din cauza incompetenței celor care au semnat contractele.

La Brânceni, rețeaua de canalizare pentru care Ministerul Administrației a alocat trei milioane de euro în urmă cu cinci ani, s-a înecat. La propriu.

În teren situația e complexă. Cei doi munictori ai firmei care a făcut și proiectul și care se ocupă și de execuția lucrării contemplă o pompă care scoate apă din șanț ca să poată repede să mai sape cu escvatorul câțiva metri.

La fața locului apare la un moment dat apare inginerul care coordonează șantierul.

Nu-și mai bate nimeni capul cu vinovații, deși greșelile din studiu și proiect au costat comunitatea ani buni de întârziere. În comuna Păunești din Vrancea, primarul are două proiecte prin PNDL: o stație de epurare care să pună în funcțiune rețeaua de canalizare și asfaltare de drumuri. Stația e gata, dar canalizarea nu e funcțională. Cei care au lucrat la drum au astupat gurile de vizitare. Și-acum se chinuie să le scoată la lumină. Are cuvântul primarul aflat în funcție de 20 de ani.

Stația de epurare a fost predată în 2018 și a ieșit deja din garanția de doi ani fără să fie folosită o zi.
A costat trei sute de mii de euro și e sabotată de lucrările pentru asflatare cărora li s-au alocat un milion și jumătate de euro.

Din 2008 tot așteaptă oamenii să ajungă rețeaua de canalizare și pe strada lor. La fel ca în Ciolănești, județul Teleorman. Trei proiecte a prins primarul prin PNDL 1 și 2. Alimentare cu apă a comunei și rețele de canalizare pentru satele Ciolănești Deal, Ciolănești Vale și Baldovinești. Toate trei apar în evidențele MDLPA ca fiind terminate, dar niciunul nu e funcțional.

Canalizarea din satele Ciolănești Deal și Vale are țevi îngropate și stație de epurare, dar n-are racorduri. Cea din Baldovinești are conductele, are racordurile, dar n-are stație de epurare, iar pentru rețeaua de apă mai sunt lucrări de făcut. Per total, totul e gata, dar nu merge nimic.

Această lucrare a costat bugetul de stat peste un milion și jumătate de lei. Stația de epurare stă nefolosită, iar garanția a expirat de mult. Primarul vrea să ne arate că e în stare bună, dar nu găsește cheia.

În evidențe, la minister, se știe că în Ciolănești oamenii au canalizare. Pentru că n-a venit nimeni să verifice dacă proiectul decontat integral e și funcțional. Dacă ar fi luat fonduri europene, ar fi fost obligat să restituie sumele.

Nu se știe când. Cândva. Când vor fi bani la bugetul comunei. În satul vecin, proiectul de canalizare a primit o finanțare de două milioane 700 de mii de lei și cuprindea și stația de epurare. Doar că primarul a consumat banii doar pe țevi și racorduri, iar acum vrea să ia din banii localității un milion de euro să termine.

În total aproape 800 de mii de euro a cheltuit Ministerul Dezvoltării în Ciolănești pe proiecte care n-au fost puse în funcțiune. Și vorbim de doar una din cele 3000 de comune care au semnat contracte de finanțare.