Romanii, prizonieri in insula serelor. Au venit sa-si faca o viata mai buna, dar au ajuns sa traiasca de pe o zi pe alta

Dupa marocani si tunisieni, romanii sunt a treia minoritate in Sicilia. Comuna Vittoria ar putea trece cu usurinta drept enclava romaneasca. Prin sere se vorbeste cu accent de Botosani. Intr-una dintre ferme am gasit-o pe aceasta femeie. Vine din Calugareni, la limita judetelor Iasi si Botosani. Sotul e plecat la munca in alta ferma, vine acasa doar seara. Ea are grija de copilul de doar 3 luni. A nascut si nu mai poate lucra in sera. Se descurca greu doar din castigul sotului si nu isi permit sa stea cu chirie in localitate.

Acoperis de celofan, pereti de carton
Spune ca au gasit bunavointa unui patron care ii lasa sa stea gratis in campanie, si sotii nici macar nu lucreaza pentru el. Iar cand barbatul femeii e plecat, patronul o viziteaza zilnic. Unii ar zice ca e o situatie clasica in care femeia romanca devine vulnerabila in povestea exploatarii sexuale. E contextul in care proprietarii de ferme, italieni de la tara cu putina educatie, considera ca sunt indreptatiti sa faca avansuri romancelor ramase singure pe plantatie. Nu e si cazul de fata, sustine patronul care gazduieste aceasta familie.

Sotul femeii castiga 30 de euro pe zi, adica in jur de 600 de euro pe luna, si nu-si permit prea multe. Adapostul in care stau e o camera fara nicio fereastra, iar pe acoperis au pus un celofan de la sere, ca sa nu ii ploua. Pe la imbinarile peretilor au pus cartoane. Sunt conditii grele in care sa cresti un copil, chiar si intr-o zona mai calda, cum e Sicilia.

Citește și

Romanii care fac 3 zile si 3 nopti de acasa pana la locul de munca. Calatoria spre Italia care uneste olteni si moldoveni

Acasa mai au trei copii. Sotii ii fac si ii trimit la bunici in Romania. Il vor duce si pe acesta cand mai creste, pentru ca si ea trebuie sa se intoarca la munca. Generatii intregi de copii cresc fara parinti in satele Romaniei. 

Femei violate, barbati constransi cu arma, tinere fortate de imprejurari si de patroni sa faca avort, romani rupti de familiile lor- toti sunt prinsi in capcana si iluzia ca un castig mai mare, le aduce bunastare. In Sicilia gandul de a trai mai bine, s-a transformat pentru multi in …a trai de la o zi la alta.

"Macar aici traiesti de pe o zi pe alta. In Romania…Nici asta nu poti? Cu ce? De exemplu in Calugareni, nu e o fabrica, nimic, trebuie sa faci naveta la Botosani”, spune femeia.

In Sicilia multe femei recurg rapid la avort. Constranse chiar de sotii lor, care le lasa gravide dar vor sa le vada muncind, ca sa aduca bani in familie. Ion Ichim din Vittoria povesteste ca a convins doi prieteni sa isi lase sotiile sa nasca. Spune ca Dumnezeu i-a dat lui a treia incercare, cand a aflat ca sotia sa, cu care are deja 3 copii, i-a spus ca la randul ei, este insarcinata cu mezinul Georgel

Locuiesc intr-un apartament cu 2 camere la periferia Vittoriei, intr-o casa construita in graba de un italian si unde mai sunt si alti chiriasi albanezi. Platesc 220 de euro fara utilitati. Ion Ichim castiga in medie 750 de euro pe luna, dar spune ca are si perioade in care venitul sau lunar a ajunge la o mie de euro. Au casa la tara, in Romania, dar nu si-au permis decat o renovare mica. Prea putini romani care trudesc in agricultura siciliana si-au amenajat in Romania locuinta la care visau atunci cand au plecat in Italia.

Si-au parasit tara, cu gandul ca o sa le fie mai bine. Pare ca s-au ratacit in labirintul serelor si au uitat de plan. La finalul zilei, nu au iesit castigatori : nu traiesc mai bine, mai liberi si mai lipsiti de griji, decat in tara lor. Stres, munca grea, conditii precare, parinti despartiti de copii. La asta se rezuma povestea celor mai multi romani din Sicilia.

S-a intors in tara ca sa isi ia viata
Comuna Sulita, judetul Botosani. Un barbat de 41 de ani si-a pus capat zilelor in urma cu 2 saptamani. A facut gestul chiar in casa pe care a construit-o dupa zece ani de munca in Sicilia, alaturi de sotia sa. A plecat in urma cu un deceniu si au muncit in aceeasi ferma. De sarbatori veneau acasa impreuna. In acest an au venit pe rand, sustine tatal barbatului.

Socrul femeii spune ca relatia celor doi s-a rupt in momentul in care a intervenit patronul Italian. A cucerit-o pe ea, iar el a fost data afara de la ferma in care locuiau. Sotul s-a intors in tara, unde ii asteptau pe amandoi, doi copii minori, de 5 si 12 ani, lasati in grija unei rude. Barbatul tradat, a luat decizia sa isi incheie socotelile cu viata, in podul casei.”Mi-a spus: tata, eu ma duc pana acasa sa imi mai iau cate ceva si nu a mai venit la mine. Luni seara nu a venit, ieri la fel. Am fost eu pe aici dar poarta era incuiata cu lacat." Vestea ca cei doi s-au despartit, iar el s-a sinucis din aceasta cauza i-a mirat pe vecini, obisnuiti sa-I vada muncind impreuna.

„Merg la un suc si apoi se vand”
In fermele italiene au loc frecvent scandaluri pe tema infidelitatii. Un patron sicilian povesteste filmat pe ascuns ca unele dintre romance fac primul pas si isi inseala sotii cu care au venit din Romania si alaturi de care muncesc cot la cot. "Fetele astea merg la o pizza la un suc, si apoi se vand. "

Un alt patron Sicilian sustine insa ca vina o poarta si conationalii sai. Multi dintre ei sunt oameni maturi, cu familii numeroase acasa, dar sunt mult prea atrasi de romancele tinere care lucreaza in sere. "Daca eu vad ca femeia sta, si eu sunt un cretin, pentru ca am nevasta si copii, si ma duc cu aia, sunt o persoana bolnava.”

Problema adulterului e pusa pe tapet si la slujbele de la Biserica romaneasca din Ragusa. „Mai putem noi sa ne uitam in icoane in ochii Maicii Domnului si sa ne numim popor crestin? Popor care dam nastere la copii si ii crestem si ii educam? Si ii ajutam sa se mantuiasca? E cam greu”, spune parintele Neculai.

La Vittoria, preotul catolic Beniamino Saco afirma ca multe dintre romance, femei simple de la tara, sunt amagite si devin un obiect sexual pentru patronul Italian, care isi tine escapadele departe de viata de familie de la oras. "Aceste femei au incredere in "cineva". Si acest "cineva" ajunge sa profite de ele. Se lasa pe mana cuiva, si aceasta persoana e un frustrat, o persoana fara respect. "

Telenovele cu mafioti reali
In ferme au loc intamplari mai incalcite decat scenariile unor telenovele sud-americane. Despre escapadele sexuale ale unora dintre patroni, muncitorii povestesc doar filmati pe ascuns: "Poate sa fie vina ambelor persoane. Ca poate sa vina un patron in ferma. Si sotia lui sa nu vina niciodata in ferma. Si el spune ca nu-I casatorit. Si se ajunge la un moment dat ca se indragosteste de romanca si isi lasa familia."

Multi dintre romanii din insula evita sa discute pe fata, despre adulterul comis de patronii lor in ferme. Teama pentru locul de munca e uneori dublata de teama pentru propria viata. „Daca maine vezi ca il impusca pe unul acolo, noi stii ce facem? Noi ne intoarcem si am plecat. Nu neaparat de frica, dar stii ca te poate urma toata viata. Pana in Romania, nu te mai protejeaza nimeni”.

Altii recurg la gesturi extreme. In familii se instaleaza depresia, iar dramele nu intarzie sa apara. Adulterul rodeste an de an in fermele siciliene, unde stapanul are ultimul cuvant, iar angajatii sai trebuie sa il asculte orbeste.

Pustnicul care are grija de sere
Marina di Acate, un sat la marginea Siciliei. Un loc in care valul de sere pare ca se uneste cu valurile Marii Mediterana. S-a lasat seara si intr-una din ferme am gasit o lumina. Constantin Ifrim are 55 de ani. Si de 10 este in Italia. Primii doi i-a petrecut la Roma unde a dormit pe strazi si prin cladiri parasite si a muncit cu ziua prin constructii. De 8 ani a venit in Sicilia, unde a locuit si locuieste numai prin ferme.

"Te obisnuiesti asa. Acasa am fost taximetrist acasa, in Botosani. Am luat usurel usurel, si incet am invatat si am schimbat profesia." Nu are nicio calificare in agricultura, dar spune ca a invatat toate tainele plantelor si legumelor de sera. Are 3 copii mari. O fata care lucreaza in Sicilia, ca femeie de serviciu intr-o localitate aflata la 200 de kilometri. Si mai are nea Constantin 2 baieti tineri la Botosani. I-a vazut ultima data prin 2013, dar cu fata vorbeste saptamanal la telefon.

"Cum ar veni aici muncesti, aici stai! Daca nu ai mijloc de transport aici, nu ai masina, esti mort! Trebuie sa te duci pe jos si e departe. Si nu v-ar fi mai usor sa stati undeva cu chirie in oras? Pai dar nu imi convine. La 25 de euro pe zi, mai platesc si 300 de euro casa? La 600 pe luna, 650, mai e lumina si astea, ce-am facut? "

Sta intr-un fost post de paza, in care si-a amenajat un mic altar deasupra patului, intr-o camera de 2 pe 4 metri, in care are un pat, cateva dulapuri, un aragaz si un televizor. Si mai are ceva - multa igrasie si infiltratii, din cauza umiditatii mari si a temperaturilor scazute noaptea. Langa adapost si-a amenajat o baie unde a cumparat un boiler. Recunoaste insa ca a stat si mai rau, intr-un garaj fara WC. Spune si ca nu a reusit sa puna nimic deoparte, in atatia ani de munca in Italia. Daca s-ar intoarce in timp, nu ar mai alege sa plece in Italia

L-am cautat in tara, pe fiul cel mare al barbatului. Locuieste modest la tara, cu sotia si cei 3 copii, carora Constantin le mai trimite din cand in cand bani din Italia. Micutii si-au vazut bunicul prima si singura data, acum 3 ani, cand nea Constantin a venit pentru cateva zile in Romania. "Nu stiu cum munceste, ca a avut si 3 operatii la stomac si la ochi implant de cristalin”, spune fiul lui Constantin Ifrim.

Cu patronul sau nu are o relatie prea buna. L-a angajat la negru si implicit, omul nu are prea multe drepturi. "La asta de exemplu, daca lucrezi un an sau sa zicem ca maine se intampla ceva si maine te enervezi si se enerveaza el si nu imi convine orarul si daca ii spun ca bai dar muncim 10 ore – gata, se termina, Daca nu iti convine bagajul si pleci, care-I problema. Ca sa iti atingi scopul trebuie sa taci sa muncesti, sa iti vezi de treaba ta.”

Trec ore, zile, ani. Pentru el sunt la fel. Se multumeste cu putin, pentru ca a trait candva mai rau de atat. "Trebuie sa iti dai singur curaj, si sa fii optimist, pentru ca sunt zile in care iti blestemi si ziua in care te-ai nascut. Pentru ca asta nu are mila de tine. Pe el il intereseaza atat, sa ii muncesti. Nu il intereseaza ca te doare ca nu te doare, ca esti bolnav ca nu esti bolnav. Lui nu ii iesi la munca o zi doua, la revedere, vine si iti spune. Elibereaza casa ca maine aduc alt muncitor”

S-a izolat de lume, traieste precum un sihastru. Actioneaza ca un robot, setat sa munceasca la limita subzistentei. Si pare ca aici s-a pus la adapost de greul familiei din tara. A "intepenit" intr-o obisnuinta care il tine captiv in pustnicia serelor siciliene, unde munceste singur 10.000 de metri patrati de sere. A cheltuit enorm pe operatii, si viseaza la perioada cand era insurat si ii mergea bine, ca taximetrist la Botosani.

Romani care nu stiu unde au ajuns
Cei de la Consulatul din Catania, aflat la 150 de kilometri distanta, nu stiu nimic de acest roman. Ca de multi altii, care muncesc la negru si nu isi declara prezenta pe insula. Se pot inregistra telefonic, au la dispozitie un serviciu de care multi nu stiu sau nici nu vor sa auda. In perioadele de recolta, patronul mai aduce si alti muncitori cu ziua, la cules. Romani si romance care se amagesc avand impresia ca daca vor castiga mai mult, traiesc mai bine. E un compromis urias, pentru ca unii dintre ei ajung sa fie exploatati cu arma, constransi prin viol si obligati sa accepte munca la negru.

"Au fost situatii in zona Puglia, Foggia, in care ne-au comunicat ca se gasesc undeva, nu stiu unde se indreapta, nu au putut sa ne comunice o localitate macar, o strada o, nimic!", spune Ion Iacob, consulul Romaniei in Catania. Pe de alta parte, nea Costica sustine ca autoritatile italiene nu calca prin sere.

Constantin Ifrim spune ca saracia si lipsa unor alternative in tara l-au constrans sa accepte sihastria fermelor siciliene. Daca nu il da afara patronul, aici il gasim si anul viitor. La Marina di Acate, una dintre sere, langa mare…

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă