"Asta mi-a taiat radacinile pentru totdeauna". De ce prefera romanii sa plece la munca pe pamantul Mafiei

Doi soti din Botosani sunt in Sicilia proprii patroni. Sotii Zina si Stefan Pintilei au inchiriat o ferma in Vittoria si scot profit din propria recolta. Sunt in Italia 2002 si au plecat cu bani din Romania, hotarati sa-si faca un rost in agricultura Siciliei.

„Noi cu banii, noi cu distractia”
Au incercat la inceput o metoda de asociere, cu un patron Italian. De vara trecuta sunt singuri, pe cont propriu. Au inchiriat ferma unui sicilian care a renuntat la agricultura. Au platit de la inceput toata chiria pe un an - 5 mii de euro, pentru 6 sere intinse pe 6 mii de metri patrati. In tarif intra si o magazie cu garaj, in care locuiesc. "Nu mai impartim banii cu nimeni. Noi raspundem de cheltuieli de tot ce este, irigatii, noi cu banii, noi cu toata distractia, noi ordonam noi executam."

Niciunul nu a lucrat in agricultura pana sa vina in Italia. Zina Pintilei a lucrat in asigurari la Botosani, sotul ei a fost electrician. Femeia spune ca e total dezamagita de ce se intampla la tara, in Romania. Mama ei a dat in arenda pamantul unei societati agricole. "La noi cand am facut un contract, eu, mama, pe pamant, nu-mi da nimeni niciun euro, niciun bob de grau in Romania. Asta pentru mine mi-a taiat radacinile pentru totdeauna. Eu oricum nu ma mai intorc acasa niciodata. "

Ca tot romanul gospodar, la intrarea in sera au alocat un loc cu legume pentru consum propriu. Afacerea se bazeaza pe mai multe soiuri de rosii. Au rosii care se coc la 60 de zile, altele la 90. Primordial e aspectul, pe locul doi e gustul. Imediat ce rosiile prind culoare, incep si calculele. Dupa un an trebuie sa le ramana profit 50.000 de euro, dublu fata de cat un investit.

Citește și

Sicilia, locul unde romanii veniti la munca ajung sa lucreze pentru Mafie. "Te vede ca esti amarat, te ia de copilul lui"

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Un venit de 8 mii de euro pe vara i-a indemnat si pe copiii lor sa vina in Sicilia. Baiatul era taximetrist in Londra, dar a inchiriat la randul sau o sera. Si aplica aceeasi reteta invatata de la parintii sai, care i-au invatat cum trebuie lucrat in sera. Muncesc singuri in sere, nu au alti angajati. Oameni descurcareti, au stiut sa fie suficient de inteligenti incat sa aiba propria afacere in Sicilia. Sa nu depinda de patroni, sa nu fie constransi. E drept ca au venit cu bani si nu au pornit de foarte jos, asa cum se intampla cu alti romani de pe insula. Lucreaza cu marile en-gros-uri de legume si fructe, care nu te accepta decat daca ai marfa de calitate.

Sotii vor sa cumpere ferma si i-au facut o oferta de 100 de mii de euro proprietarului serelor. In bani intra si o fosta magazine cu un garaj, pe care sotii Pintilei le-au transformat in locuinta. Garajul e bucatarie, magazia e living si dormitor. Cat timp serele vor genera profit, acesti oameni nu au de ce sa revina in Romania. Au inteles ca muncind si investind, vor reusi. Zina si Stefan Pintilei au planuri mari si vor sa se extinda, iar in Sicilia au gasit mediul propice.

Insula acoperita cu sere
Cand spui Sicilia spui agricultura intensiva, cu profituri uriase. Statisticile italiene arata ca insula exporta anual peste 200 de tone de pasta de tomate in toata lumea. Adica aproape 40% din productia totala a Uniunii Europene, reprezentand un venit de peste 240 de milioane de euro in fiecare an, in toate fermele siciliene. De mai bine de 15 ani bazinele agricole de pe insula s-au transformat complet, atunci cand proprietarii terenurilor au trecut la agricultura intensiva. Intreg extravilanul localitatilor rurale este acoperit cu sere. Structuri tabulare se intind pe kilometri, pana aproape de plajele de la Mediterana. Munca sezoniera a devenit o cultura permanenta, si din acest motiv e nevoie de multi muncitori, mai ales in perioadele de recoltare.

Acesti 2 frati au venit din comuna botosaneana Mileanca ca sa lucreze in Sicilia 12 luni pe an.Unul e aici de 10 ani, altul de 6. „Pentru noi, Italia e a doua casa”, spun fratii. Spun ca au avut noroc de un patron bun, care i-a lasat sa locuiasca pe toti in casa lui de vacanta, de langa ferma. Le-a dat voie sa creasca pasari si porci langa sere, iar ei spun ca oricand le cere sa stea peste program, vor accepta, chiar si fara plata suplimentara. "Oameni rai sunt si in Romania si aici. Depinde cum te comporti. Te comporti bine, te respecta, te comporti rau, nu te respecta."

Intr-o sera au plantat castraveti si vor astepta 4 luni sa aiba rod. Dintr-o sera de acest fel anul trecut au luat 20.000 euro. In solarul vecin ingrijesc un soi de rosii gigant, numite popular "inima de taur". Au pus seminte de test si in gradina din Romania, pentru ca se gandesc ca in viitor s-ar putea intoarce definitiv sa faca ce fac in Sicilia. Spera ca daca ar amenaja la noi sere moderne, la fel ca in Italia, ar obtine si ardei uriasi, pe care patronul lor ii livreaza in prezent in Germania, Austria si Marea Britanie. Se numesc Caligula si un singur ardei poate ajunge la un kilogram.

Problema e ca in Romania nu functioneaza lantul comercial existent in Sicilia. Unde producatorii duc marfa la depozite de gros si acestea o livreaza cu vaporul si avionul in toata lumea. Fiecare producator e obligat sa ambaleze cat mai frumos marfa, nu o tranteste intr-un camion si nici nu o arunca pe tarabe, sa o cumpere clientul final. In Sicilia concurenta e mare, si produsele trebuie sa plece din sere ambulate aspectuos. Fiecare ferma isi pune eticheta pe ladite, pentru trasabilitatea produsului. Exista o bursa online a legumelor si fructelor de la Vittoria, unde fiecare agricultor verifica zilnic preturile afisate si stie ce pret sa ceara pentru productia lui. Iar marile depozite iau marfa direct de la producator. E un circuit in care toti sunt multumiti. Din Sicilia pleaca anual rosii, ardei si castraveti de peste 300 de milioane de euro

Mafia, boala agriculturii siciliene
Patronii sicilieni povestesc insa ca mafia a mirosit de ani buni profitul din sere si a intrat pe fir. Pentru accesul la depozite trebuie platita o taxa lunara la negru, numita "pizzo". Iar detinatorii depozitelor introduc si legume aduse din Africa, pe care le pun in laditele producatorilor din Sicilia. Proprietarii depozitelor dicteaza in piata, sunt afaceristi cu masini scumpe si multi au legaturi de rudenie cu marile familii mafiote. Iar tertipul cu marfa din Africa ascunde spalari de bani si evaziune fiscala.

Comertul cu legume si fructe e bine organizat in Sicilia. Pe langa sere, se obtin productii uriase de struguri si vin, dar si de lamai si portocale. Un patron de livada spune ca vinde marfa la drum, pentru ca ramane cu multe tone de portocale nepredate la depozit. Nu plateste taxa de protectie, asa ca marfa lui nu are loc in camioanele de la export. Spune ca pana la Roma, pretul portocalelor din Sicilia se tripleaza.

In Sicilia clima favorizeaza productiile mari. Iarna sunt 20 de grade si poti lucra in tricou. Romanii primesc 700 de euro pe luna, pentru 12 sau chiar 14 ore de munca pe zi. Prefera sa lucreze in Sicilia, pentru ca in perioadele de extrasezon, primesc si un ajutor financiar substantial de la statul Italian. Patru luni pe an, beneficiaza de un soi de somaj, inexistent in Romania.

Minercul care creste struguri in copaci
Avansata e si munca in zonele viticole din Sicilia. Acest barbat era acum 10 ani miner disponibilizat la Moldova Noua, Caras Severin. Astazi e unul din cei mai priceputi in productia de struguri de masa, din comuna Mazzarone. Gheorghe Racaru creste struguri la inaltime, la fel cum cresc merele in pom. Are toata via acoperita si infoliata, pentru ca strugurii sa fie feriti de ploi si sa se coaca rapid, la caldura de sub celofan. Mananca viticultura pe paine si este sef intr-o vie uriasa, pe care patronul i-a incredintat-o fara rezerve.

Daca o planta "livreaza" 25 de euro, productia la hectar s-ar vinde cu 25 de mii de euro. Ferma pe care o conduce nea Gheorghe are 40 de hectare, din care se poate obtine un million de euro. E un castig imposibil fara aportul romanilor. Fostul miner are vara in subordine aproape 300 de culegatori tocmiti cu ziua, de prin satele Moldovei. Sunt aproape 15 mii de romani si romance in toata Sicilia, si doar unul din 4 au contract de munca. De altfel politicienii de la Roma recunosc ca fara truda lor, agricultura siciliana ar fi paralizata.

Italienii ii apreciaza pentru ca sunt muncitori si nepretentiosi. Se unesc in ferme si stau nedespartiti, pentru ca doar asa se pot feri de abuzuri, violente si constrangeri. Acolo unde sunt dezbinati si nu stiu sa isi ceara drepturile, ajung sclavi, exploatati modern. Putini stiu si reusesc sa fie verticali si sa se opuna. Pentru cei mai multi, munca pe insula e o robie moderna, in care lanturile de odinioara sunt formate astazi din constrangeri financiare, situatii precare acasa, teama, dar si lipsa de educatie si informare. Sicilia ramane un loc cu potential urias pentru romanii saraci de la tara, dar de multe ori vine la pachet si cu viol, amenintari cu arma si multe compromisuri rusinoase.

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5