"Cam greu de obtinut banuti". Impotmoliti in fondurile UE, romanii risca sa plateasca amenzi de milioane de euro

Banii europeni pot fi accesati pentru orice. Asta este deviza dupa care se conduce Marian Ilie, tanarul din Luncavita care dintr-un scaun cu rotile a reusit sa atraga in satul lui multe milioane de euro. Luncavita este prima comuna din Dobrogea care a inceput canalizarea in 2008. In toamna se tragea canal catre ultimele case.

In afara de poker si baruri, se finanteaza orice
Pe multi i-a pus pe picoare. le-a gandit afaceri, i-a indemnat sa isi faca proiecte si sa ia bani. In biroul lui Marian, satenii vineau sa-l intrebe cum isi pot schimba viata. „Eu le spun bai trebuie sa veniti cu ideea. sa credeti tare in ea, nu are rost sa va dau un exemplu de ce ati putea lua”, spune Marian Ilie. „In afara de pokere si baruri puteti sa depuneti orice. Astea nu se finanteaza”.

Anul trecut, Marian vorbea despre potialul turistic al zonei. Asa ca acum ne-a dus sa ne arate locul in care isi va ridica pensiune cu fonduri europene. O pensiune adresata persoanelor cu dizabilitati care
pana la sfarsitul lunii septembrie trebuie sa fie gata. Altfel pierde finantarea. Pana nu demult aici era o zona parasita. acum a prins viata.

Nicu Crivat este si el proprietar de pensiune. Marian s-a ocupat de acte si finantare. „Cand eram in faza actelor ajunsesem in faza de deznadejde”, povesteste. Proiectul a fost depus in 2013. Doi ani a asteptat finantarea. „Cam greu de obtinut banuti. Ce construiesti trebuie sa platesti si dupa aia primesti bani”. Azi Nicu depune dosarele pentru prima transa de bani: 30 de mii de euro. tot ce s-a construit pana acum s-a facut din banii lui. Abia acum ii recupereaza.

Citește și

Suntem la zeci de ani distanta de lumea civilizata. Primarii promit canalizare, dar construiesc piscine. Si totusi, oamenii tot ii voteaza

Birocratia si lipsa personalului din agentiile de plati au facut ca proiectele sa stea luni, ba chiar de zile pana la aprobare. Marian Ilieie convins ca secretul pentru a accesa fonduri sta in angajarea mai multor specialisti. „Oamenii care analizeaza dosarele astea sunt rotile acestei tari. Birourile oamenilor acestia sunt pline pline de dosare, nici nu au loc. Si ei invart tara.”

Cat costa banii gratis de la UE
Ministrul Fondurilor Europene sustine ca pentru perioada 2014-2020 procedurile se vor simplifica. De exemplu, beneficiarul nu va mai bate drumul ci va depune documentele pentru proiecte online. Primul pas in accesarea fondurilor este informarea. De pe site-uri, din centrele regionale si judetene ale agentiilor de plati. Dupa care aspirantul trebuie sa se hotarasca ce ar vrea sa faca cu fonduri europene. Isi poate verifica ideea de afacere online pentru vedea daca se incadreaza sau nu la finatare. Daca raspunsul este pozitiv, atunci se apuca de realizarea proiectului. Intre timp trebuie sa faca rost si de partea lui de cofinantare. Tot pe site-ul ministerului gaseste ghiduri care ii arata pas cu pas ce trebuie sa contina proiectul. Dupa care il depune. Si se inarmeaza cu multa rabdare. Daca ii este acceptat la finantare, viata lui se va schimba.

Dragos Jaliu si Dan Barna acceseaza fonduri si au un site in care dau informatii celor care vor sa ia bani europeni. „Perceptia e ca fondurile europene sunt bani gratis si chiar asa sunt. Dar gratisul asta are un cost care se traduce in timp mai mare decat creditul bancar”, explica Dan Barna.

Intre timp, Marian si Nicu au ajuns la tulcea cu teancul de dosare la sediul Agentiei pentru Finantarea Investitiilor Rurale. AFIR are in toata tara 1.600 de angajati. Mult prea putini pentru volumul urias de munca. 150 de mii de proiecte au fost depuse in ultimii ani. Sute de tone de hartie au fost analizate fila cu fila. Asa se face ca multi au asteptat luni ba chiar ani de zile pentru a afla daca primesc sau nu finantare. In plus, chiar dupa ce au primit unda verde, institutia a schimbat de multe ori regulile si le-a pus beneficiarilor bete in roate.

Cetatea Alba Iulia, ridicata din bani UE
Alba Iulia este de departe campioana accesarii fondurilor europene. Pana in acest moment, in oras au ajuns peste 150 de milioane de euro din diverse surse. Bani multi care au schimbat, la propriu, fata cetatii. S-a construit, vechea cetatea in care functiona o unitate militara a fost reparata si deschisa publicului iar turistii au inceput sa vina. Sunt de peste 10 ori mai multi decat in 2007 iar asta inseamna bani pentru comunitate si locuri de munca.

Nicolaie Moldovan este city managerul municipiului Alba Iulia. Spune ca un oras ca Alba Iulia nu ar fi avut nicio sansa fara finantari externe. „Traim intr-o tara atat de frumoasa, cu multe bijuterii care nu aduc bani, care nu creaza locuri de munca. Este pacat, mare pacat”.

Din pacate, Romania, nu a avut o strategie clara inainte de aderare in uniunea europena. Nimeni nu a gandit limpede ce trebuie sa facem cu banii europeni. Iar rezultatul se vede acum. Mare parte din banii alocati se vor intoarce la Uniune. Asta in timp ce Romania a platit in aceasta perioada mai bine de 10 miliarde de euro, contributie la fondurile Uniunii. In plus am imprumutat de la FMI si Banca Mondiala 20 de miliarde de euro.

Banii europeni, irositi pe cursuri
Din cele 19 miliarde din fonduri structurale si de coeziune, 9 miliarde au fost alocate pentru Transporturi si Mediu. Puteam sa construim autostrazi sau sa rezolvam problemele de mediu, sa plantam paduri de exemplu. Nu s-a intamplat. Banii nu au fost cheltuiti si se vor intoarce la Uniune iar noi vom ajunge in situatia in care, peste doar 3 ani sa platim penalitati uriase pentru ca nu ne-am respectat angajamentele: n-am construit drumuri, n-am rezolvat problema gropilor de gunoi si a deseurilor, n-am tras canalizare si apa in comune.

Pana in 2018 toate localitatile pana in 2 mii de locuitori trebuie sa aiba canalizare si apa. La ora actuala doar 13 la suta au in mediul rural. Daca nu, se aplica clauza de infringement, care inseamna ca vom plati 48 de milioane de euro pe an. Ministrul Teorodorovici cunoaste situatia si il ingrijoreaza.

Dintre toate programele de finantare, campion la accesari este POSDRU- Programul sectorial Operational Dezvoltarea Resurselor Umane - adica scolirea si recalificarea romanilor. Programul a avut la dispozitie 3,7 miliarde de euro din care a atras pana acum o buna parte.

La Targoviste, firma lui Ion Stancu apare in mai multe proiecte pe reconversie profesionala. El este managerul de proiect. Cu toate ca el este seful, lui Stancu nu-i este prea clar cati oameni are la curs. Managerul castiga legal zeci de mii de euro de pe urma fiecarui proiect. Catiga si cursantii. Sunt platiti pentru a veni la scoala. Asta este fapt atractia cea mare in proiectele POSDRU - castiga toata lumea.

Ion Stancu nu mai stie cate proiecte a derult pana acum. Bani multi, veniti de la Uniune. Tot din fonduri a amenajat si dotat salile de clasa, dotari care dupa terminarea cursurilor ii raman. Zecii de mii de romani au fost scoliti in toata tara si pentru multi dintre ei participarea la cursuri a devenit un fel de serviciu. Nimeni nu are insa o statistica in care sa se vada clar cati dintre ei si-au gasit de munca dupa absolvirea cursurilor.

Planificarea, punctul nostru slab
Dupa implementarea proiectelor nimeni nu se intereseaza de continuarea lor. Asa ca de cele mai multe ori, rezultatul nu prea se vede. Un rezultat mai mult decat vizibil am gasit totusi in Alba. Alexandru Szekely are 29 de ani si de mai bine de 4 ani se zbate pentru a pune mana pe fonduri. A luat aproape un milion de euro din bani europeni, a completat cu un imprumut in banca, a construit o hala, a adus din anglia 6 sute scroafe si a pus pe picioare cea mai moderna ferma de reproductie de porci din Transilvania.

In birou arata teancurile de documente pe care le-a avut de facut. Iar acum, a prins gustul finantarilor si vrea sa se extinda. „Asta te invata fondurile europene: sa gandesti in avans. De ce vei avea nevoie. De ce ar avea nevoie in viitor tara asta. Sa te gandesti atent cum iti gestionezi investitiile”, spune Szekely.

Este gandirea pe care guvernantii si functionarii nostri n-au avut-o pana acum. Am cerut de la Uniune bani fara sa ne gandim prea bine ce facem cu ei si cum i-au putea pune sa produca alti bani. Ne-am incurcat in birocratie, in hartii si detalii multe inventate din zelul unor functionari fara nicio legatura cu cerintele UE. Multi au furat din bani. Toate astea ne-au adus blocaje la fintare si piedici care au facut sa luam putini bani.

Prin urmare bani multi se vor intoarce la Uniune. Urmeaza acum o alta transa de finantare, 2014-2020. 2014 a fost pierdut si probabil ca mare lucru nu se va intampla nici anul acesta. Din pacate guvernantii si cei care ne conduc nu inteleg ca ar trebui sa se opreasca din dispute si sa gandeasca un proiect care sa fie finantat si respectat dincolo de culorile politice si interese.

23 de miliarde de euro sunt la dispozitia noastra pana in 2020 din fonduri structurale. Fiecare dintre noi ar trebui sa se gandeasca ce-ar putea face cu bani europeni, sa isi ia inima in dinti, sa se informeze, sa acceseze fonduri si sa se puna pe treaba.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă