Cati bani se scurg anual din cauza decontarilor fictive din Sanatate. Cei care au de suferit cel mai mult sunt pacientii
TRATATI CU DISPRET, PARTEA II. Opt milioane de euro pierde anual Casa de Asigurari de Sanatate din cauza decontarilor fictive. Spitalele raporteaza uneori servicii pe care nu le-au facut.
O intrega industrie s-a dezvoltat in jurul sistemul de decontari.
Firme de consultanta invata spitalele cum sa codifice diagnosticele pentru a obtine de la Casa de Asigurari mai multi bani. Si poate asta n-ar fi o problema daca unitatile sanitare n-ar avea oameni platiti sa faca asta. Sau daca unele firme nu s-ar folosi de influenta politica a celor care le-au infiintat, dupa care au iesit din actionariat ca sa ajunga in structuri ale ministerului Sanatatii sau ale Casei de Asigurari de Sanatate.
8 milioane de euro se scurg anual din sistemul sanitar din cauza decontarilor fictive si nimeni nu pare sa-si doreasca stoparea acestor practici. Iar victimele sunt tot pacientii. Datele lor personale ajung in evidentele unor furnizori de servicii medicale care le folosesc pentru decontari fictive. Si tot din seria banilor risipiti in sanatate se inscrie si incheierea de contracte paguboase scoase la iveala de controalele Ministerului Sanatatii la unele spitale.
"Mie nu mi-e rusine de ceea ce am facut in acest spital, cu capul sus stau orice am facut numai in interesul spitalului". Acesta e jurnamantul de credinta al Cristinei Ciortea, fost manager al Spitalului Judetean Cluj, care anul trecut a fost supus unui audit facut de specialisti din Ministerul Sanatatii. Controlul a scos la iveala faptul ca managerul a incheiat contracte paguboase pentru spital si a atribuit, fara licitatie, un contract pentru servicii de imagistica. Controlul a atras atentia si asupra unui contract atribuit fata licitatie pentru servicii de imagistica.
N-a facut licitatie pentru ca legea i-a permis asta, desi poate daca s-ar fi inscris mai multe firme la concurs ar fi obtinut un pret mai mic, fapt dovedit ulterior de cel care a preluat conducerea spitalului. Raportul arata ca directorul care a condus timp de 17 ani spitalul a atribuit fara licitatie contracte in valoare de peste 2 milioane de lei, adica aproximativ 500.000 de euro. Dupa acest control managerul a demisionat. Cel care i-a luat locul a reziliat toate contractele si a obtinut preturi mai mici.
Petru Susca, managerul Spitalului Judetean Cluj, a obtinut preturi chiar si cu 70 % mai mici decat cele existente in contractile anterioare.
In raport se mentioneaza ca a exista un contract cu o firma de consultanta, care invata managerii sa codifice corect diagnosticele, pentru a primi sume maxime decontate de Casa. Pentru acest contract firma angajata a primit peste 650.000 de lei. Asadar, printr-o codificare atenta sumele decontate la Casa cresteau, iar firma de consultanta lua 10 % din sumele aduse in plus spitalului. Auditul reclama acest contract in conditiile in care spitalul are un Serviciu de Evaluare si Statistica Medicala si un Birou de Statistică Medicala, unde lucreaza 70 de angajati.
Ce face de fapt o firma de consultanta in codificare medicala? Ia fisele medicale si urmareste daca diagnosticele principale sunt insotite si de diagnostice secundare aferente. De exemplu, daca un medic care a intubat in sectia de terapie intensiva un pacient omite sa scrie faptul ca a fost si ventilat, spitalul pierde 200 de milioane de lei. Aici intervine rolul firmei. Atrage atentia asupra unor diagnostice secundare care pot creste sumele incasate de la casa.
Oamenii din piata vorbesc despre anumite practice neortodoxe care ajuta spitalele sa-si creasca indicele de performanta chiar si cu 70%, in conditiile in care aceste valori ne arata gradul de complexitate al cazurilor rezolvate.
Daca ne uitam insa in tabelul care contine toate spitalele, aflam ca Spitalul de Spitalul Orasenesc Targu Neamt rezolva cazuri mai grave decat Spitalul Universitar de Urgenta din Bucuresti sau ca Spitalul de Urenta din Pitesti trateaza diagnostice mai complexe Spitalul Clinic de Urgenta Grigore Alexandrescu din Capitala sau ca Spitalul Universitar. Asta in conditiile in care toatea lumea stie ca nivelul de dotari si specialisti in Pitesti este mult sub cele oferite de spitalul municipal din Capitala.
Insusi ministrul Sanatatii admite ca diferentele nu sunt sustenabile si suspecteaza cresteri artificiale facute uneori chiar de spitalele care opereaza softuri de codificare a diagnosticelor. Mai grav e ca, desi unele unitati sanitare incaseaza fraudulos bani mai multi, ei nu se regasesc in actul medical sau in investitii in aparatura si medicamente. Pe scurt, banii n-ajung la pacient, ci in conturile unor firme prietene.
In Romania activeaza 10 firme de consultanta. Unele actioneaza correct, altele se folosesc si de practice neortodoxe prin care cresc artificial indicele de complexitate al spitalului. Isi infiltreaza oameni in Ministerul Sanatatii, Casa de Asigurari sau Scoala de Sanatate Publica ca sa puna mana pe contracte.
Lorenzovici Laszlo a fost asociat in firma cu cel care acum ii este competitor: Levente Vass. S-au desparit in urma cu cativa ani si el si-a infiintat o alta societate. Despre Vass, "Romania, te iubesc" va dezvaluia in urma cu doi ani ca a detinut una dintre cele mai mari firme de DRG din tara. El a fost si consilierul ministrului Attila Cseke, in mandatul acestuia fiind un om cu multa influenta si relatii la Ministerul Sanatatii. Levente a ramas in sistem si pe vremea ministrului Ladislau Ritli, iar in prezent apare ca membru in Comisia Nationala de Acreditare a Spitalelor. Un loc strategic, am putea spune, cat timp se stie ca orice manager de spital are interesul sa intre in gratiile CONAS-ului pentru a avea o unitate medicala acreditata, cu un punctaj cat mai mare si deranj cat mai mic pe parte de control.
Ca sa nu fie in conflict de interese, Vass Levente a cedat firma de consultanta unui medic din Targu Mures. In aparenta nu a mai avut nicio legatura in ultimii ani cu societatea de consultanta, iesind de tot din actionariat.
Un alt jucator important pe piata este o firma care a apartinut lui Iulian Popescu, in acest moment deputat UNPR. In trecut a detinut firma Centrul pentru Managementul Serviciilor de Sanatate, dar a iesit din actionariat CAND A INTRAT IN POLITICA. A ocupat, de-a lungul timpului, poziția de secretar de Stat in Ministerul Sanatatii, Director General in Ministerul Sanatatii, Director General si Vicepresedinte al Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, Director General al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate. Desi firma nu mai e pe numele lui, jucatorii din piata spun ca tot el o conduce, iar pe site apare ca facand parte din echipa celor care invata spitalele cum sa codifice fructuos diagnosticele pacientilor.
25 de ministri ai sanatatii a avut Romania de la revolutie si pana acum si nici unul n-a pus punct unui furt care poate fi considerat atentat la siguranta oamenilor.
Sumele se impart in functie de sferele de influenta. Sunt 4 miliarde de euro anual care ajuns la spital si-n contul unor firme capusa. Si-n vreme ce pe ei nu-I controleaza nimeni, pacientii cinstiti cad victimele unui sistem lipsit de transparenta si control al banilor. Bolnavii notificati de Casa astepta inca un raspuns daca li s-a stins sau nu datoria.
In tot acest timp sistemul toaca bani, iar cei ce-l conduc se plang ca nu-s destui. Si cata vreme nimeni n-are interesul sa-l informatizeze, sistemul sanitar n-are nici o sansa sa se vindece de fraude si furturi.
Sursa: Pro TV
Etichete: spital, Romania te iubesc, sanatate, analize, sistem sanitar,
Dată publicare:
11-05-2014 14:49