Floarea chimiei romanesti a devenit o bomba ecologica. La Tarnaveni, a venit deja apocalipsa
In Romania, tara europeana a anului 2014, sunt orase care trag sa moara. Mii de suflete supravietuiesc cu greu dupa ce intreprinderile care tineau in picioare comunitatea s-au inchis
Construita in jurul unui combinat care a ajuns praf si pulbere, comunitatea de la Tarnaveni traieste la limita saraciei, si intr-un pericol ecologic urias. Un pericol care ar putea fi insa si cheia salvarii orasului
Deschis de austrieci, inchis de romani
La 45 de km de Targu Mures, in Tarnaveni, Complexul Chimic care a stat la baza dezvoltarii orasului isi traieste ultimele zile. Intemeierea industriei aici a fost facuta de pe vremea Imperiului austro-ungar cand la Tarnaveni se rafina aurul. In perioada comunista, combinatul chimic s-a dezvoltat spectaculos producand o gama larga de produse pentru diversele industrii din acea perioada: de la substante pentru tabacarie, la insecticide sau tratamente pentru arbori ori baze pentru vopseluri in industria constructoare de masini. Era „floarea chimiei romanesti”, spune unul dintre fostii angajati.
Tarnaveniul numara in 1990 peste 30 de mii de locuitori. Acum, insa, sunt sub 20 de mii de suflete. Exista insa si crestere demografica: o comunitate intreaga de romi s-a dezvoltat in jurul combinatului. Nimeni nu stie exact cati sunt. Majoritatea au venit atrasi de metalul care le putea asigura traiul zilnic. S-au adus unii pe altii si acum sunt cu miile
Copii sunt deprinsi de mici cu munca intre ruine. Barosul pare usor pentru pustii de 12 ani. Vin aici sa munceasca cot la cot cu adultii, ca intr-o joaca, fara a constientiza ca fura. Castiga 50 de bani la fiecare kilogram de fier pe care-l scot din fostul combinat. Orice fir de metal este adunat si vandut pentru hrana, tigari sau bautura.
Mai rau ca dupa Al Treilea Razboi Mondial
Primarul orasului isi gaseste cu greu cuvintele in fata peisajului apocaliptic. N-a mai fost pe platforma de cateva luni si peisajul s-a schimbat dramatic. „Daca trecea un Al Treilea Razboi Mondial peste noi cred ca nu arata asa cum arata acum”.
Primarul priveste ingrijorat. Fierul e pe sfarsite, tensiunea e in crestere in oras. Romii au trait intr-o simbioza cu combinatul, au avut fier de luat, au avut ce manca. Dar ce-o sa se intample dupa ce tot molozul combinatului va disparea?
Pe langa bomba sociala din oras, langa combinat a ramas bomba ecologica. Industria nu a adus acolo doar locuri de munca, ci si reziduuri care fac din Tarnaveni al treilea cel mai poluat loc din Romania. Aici se afla 2,5 milioane de tone de deseuri.
Cel mai nociv component chimic din haldele de steril care marginesc fosta platforma industriala este cromul hexavalent. Expunerea indelungata prin inhalarea compusilor de crom duce la boli ale plamnilor, nasului, pielii. Efectul cancerigen al cromului hexavalent a fost documentat prin numeroase studii. Dar nu la noi. Totusi, pana si cautatorii de fier vechi din Tarnaveni ocolesc zona unde se producea bicromat de sodiu. Compusul este extrem de toxic, dar zona a ramas inca nedecontaminata.
In anii 90, in Statele Unite a fost un imens scandal datorat de infestarea unei comunitati din sudul Californiei cu crom hexavalent. Erin Brockovich, o activista de mediu, a reusit sa schimbe legislatia peste Ocean si a dat nastere unui personaj de Oscar interpretat de Julia Roberts intr-un film inspirat din realitate.
Salvare sau falsa speranta?
Un grup de investitori a cumparat acum 2 ani o parte din combinat. Au platit pentru aproape 100 de hectare din complexul chimic Tarnaveni 3,2 milioane de euro fara TVA. O suma colosala pentru niste ruine si un teren sterp. Miza pare a fi tocmai sterilul: resturile depozitate de zeci de ani contin substante nocive pentru sanatatea umana, dar care prelucrate ar putea deveni produse vandabile. Pe langa crom, in halda de steril exista o cantitate mare de oxid de magneziu, produs care si-ar putea gasi utilitatea in industria de aparare de exemplu.
Problema cea mai mare este extractia si prelucrarea substantelor din halda. Cei care au cumparat Bicapa au ajuns la profesorul Eugen Traista din Petrosani. Solutia propusa de acesta ar putea fi salvarea Tarnaveniului. Nu a mai fost folosita insa nicaieri in lume, chiar daca pe hartie ar putea transforma bomba ecologica intr-o mina de aur. Din materialul video puteti afla despre ce este vorba si daca o minune e sau nu posibila la Tarnaveni.
Etichete: combinat, comunitate, crom, fier vechi, industrie, poluare, romi, tarnaveni, uzina,
