Mostenirea lui Brancusi, partea II. Nimic despre Brancusi pe site-urile insitutiilor locale. Directorul Directiei Judetene de Cultura: "Eu am site-ul varza. L-am facut pe prietenie"

Cine ajunge pe urmele artistului cu greu gaseste harti, suveniruri, vederi sau ghiduri. Nici macar paginile autoritatilor noastre nu sunt traduse in limbi straine.

Batranii din satul lui Brancusi isi aduc aminte ca de pe la 7-8 ani, sculptorul fugea de acasa si lucra pe ascuns.

"El a muncit, saracul de el. Pleca spre Bistrita si avea pantaloni d-aia de canepa, auzi... Si se ducea. Si cand venea, il certa mama-sa de-l topea. El se ducea dupa pietre sa invete sa ciopleasca. Si il batea cand venea acasa, il certa si el iar pleca", isi aminteste un localnic.

Domnul Aurel, muzeograful satului, ne spune ca nu totul este ceea ce pare in casa muzeu. "Este o casa in care Brancusi nu a locuit niciodata. Daca Brancusi locuia sau cel putin dormea o noapte, puteai sa-i spui ca e o casa memoriala, o casa muzeu. Noi incercam sa le spunem turistilor ca in asemenea conditii a trait un geniu, pana la varsta de 11 ani. A plecat din asemenea conditii ca sa revolutioneze sculptura moderna. Nu ducem in eroare vizitatorul. Intr-adevar, recunoastem ca nu este casa lui", povesteste muzeograful.

Citește și

Autoritatile romane vor sa repatrieze osemintele lui Brancusi, dar nu sunt in stare sa castige bani din imaginea lui

Nici macar Ministerul Culturii nu recunoaste ca muzeu "Casa Muzeu Constantin Brancusi".

Brancusi isi personaliza obiectele si mobilierul. Casa ar fi capatat valoare muzeala daca in 2010 statul ar fi participat, de exemplu, la licitatia in care mostenitorii sculptorului au vandut bunuri de 1 milion si jumatate de euro din atelierul lui Brancusi de la Paris. Pe lampa de noptiera, un colectionar a platit 120.000 de euro. Insa Ministerul Culturii n-a avut bani alocati in buget pentru asa ceva. Pe aceeasi ulita, la 40 de metri mai incolo de "casa muzeu fara valoare muzeala", cum spun oficialii, se afla adevarata casa in care a copilarit Constantin Brancusi. Sau ce-a mai ramas din ea.

Satenii povestesc: "Adevarata casa a luat foc, a ars toata. Din ce stiu eu de la bunica-miu si de la bunica-mea, mai sunt 4 barne care au ramas. Asta-i una, asta-i a doua si mai sunt doua", ne arata un localnic.

Locul nu arata ca-n povesti, ci mai degraba ca-n filmele de groaza. Unii sateni spun ca in urma cu 12 ani, hotii au incercat sa o fure si sa o vanda pe bucati: "Tot ce vreau eu si am luptat de cand a luat-o de acolo sa o aduca, domnule, de acolo. Si sa o reconstituie. Ce atata greutate si ce atat cheltuiala ar presupune chestia asta?!", spune unul dintre stranepotii indepartati ai lui Brancusi, Dumitru Brancusi.

Anul trecut, in plina campanie electorala, Mircea Diaconu, pe atunci ministrul Culturii, a venit la Hobita cu multe promisiuni. "Locul insusi trebuie sa devina ceva la care sa ii putem spune un sanctuar pana la urma", spunea Mircea Diaconu.

Primarul suspendat al comunei Petisani, Florin Pavel, recunoaste ca intentiile ministrului au ramas la stadiu de vorbe: "A zis ca o sa faca un sanctuar aici. Dar vad ca de atunci nu s-a mai miscat nimic"

Totusi, potrivit site-ului Ministerului Culturii, aceasta ruina uitata de autoritati este clasata drept monument istoric.

Secretarul de stat Radu Boroianu, da un exemplu despre mentalitatea oficialilor, clasandu-l pe Brancusi si locul sau natal la locuri comune, unde Ministerul nu are vreme sa vegheze: "Nu tot ce e in tara asta ar trebui sa fie in vizorul Ministerului Culturii. Autoritatile locale sunt la fel de abilitate sa se ocupe de ceea ce ar insemna patrimoniu national", a declarat Boroianu, pentru echipa "Romania, te iubesc".

NIMIC DESPRE BRANCUSI PE SITE-URILE INSTITITIILOR LOCALE. Directorul Directiei Judetene de Cultura: "EU AM SITE-UL VARZA. Am facut site-ul pe prietenie"

Echipa "Romania, te iubesc" a cautat informatii despre casa lui Brancusi pe site-ul Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu Gorj. Nu numai ca acestea lipsesc cu desavarsire, dar pe site-ul oficial nu apare absolut nicio informatie despre Constantin Brancusi.

Pompiliu Ciolacu este seful Directiei Judetene de Cultura. Ne explica de ce, pe site-ul institutiei, Brancusi nu exista: "Pe site-ul nostru nu exista... si va spun si din ce motive. Eu am site-ul varza. Eu am facut un site pe prietenie cu cineva care nu functioneaza de ceva timp tocmai din acest motiv. N-am avut niciun fel de fond, nimic, nimic, nimic ca sa pot sa fac si eu cat de mic un site. El nu functioneaza decat pe adresa de mail si cat mai poate sa faca secretara o updatare si ceva de genul asta".

Ce vrea sa zica seful Directiei este ca, nemultumit de site-ul oficial, a creat un al doilea site al institutiei. Dar si de pe acesta lipsesc informatii. Si in loc sa aiba o pagina acceptabila, Directia are doua site-uri proaste. Tot din lipsa de fonduri, in judetul lui Brancusi nu mai sunt nici ghiduri cu obiectivele culturale.

Cat despre salvarea casei lui Brancusi, nici pentru asta nu se gasesc solutii.

"Pana in ziua de astazi am 5 ministri. Cu fiecare am avut aceasta discutie pe care o purtam noi doi acum (n.r. cu reporterul "Romania, te iubesc"). Am facut cativa pasi dupa care s-a rupt. A venit un alt ministru si am facut iar cativa pasi. Dupa care a venit un alt ministru si am facut iar cativa pasi", se scuza Pompiliu Ciolacu, seful Directiei Judetene de Cultura si Patrimoniu.

Si uite asa timpul trece, autoritatile bat pasul pe loc, iar casa lui Brancusi se va prabusi. "Sa speram ca mai rezista o iarna", spera acelasi Pompiliu Ciolacu.

Cand dau totusi de bani, autoritatile fac proiecte fara cap. In Pestisani, comuna de care apartine Hobita, s-a construit un centru turistic din fonduri europene. Cladirea impunatoare a fost inaugurata anul trecut. Centrul in care s-au bagat 200 de mii de euro este inchis, insa.

Cladirea sta cu lacatul pe usa si aduna praf. In urma cu 3 luni, viceprimarul spunea ca este o chestiune de zile pana cand se va deschide centrul turistic. Trei luni mai tarziu, centrul este in continuare inchis.

Directorul de urbanism face echipei "Romania, te iubesc", turul de onoare. Inauntru, surpriza: televizoare, calculatoare si mobila- toate nou-noute.

Viceprimarul ne spune cu amaraciune si unde e problema. Legea nu il lasa sa faca angajari, deci nimeni nu poate avea grija de noul centru. Primarul comunei este acuzat de procurori ca, in schimbul unei lucrari de 10.000 de euro la cabinetul nevestei, a atribuit unei firme, fara licitatie, contractul de proiectare a centrului turistic care acum sta inchis si unde lucrarile ar fi fost facute de mantuiala. Parchetul este umflat, dar oficalii locali au curaj "sa puna pariu ca se va deschide pana in august-septembrie"

Daca la sat lucrurile se misca mai greu, te-ai astepta ca macar la oras turismul sa mearga ca uns. Coloana Infinitului a fost votata intr-un sondaj al prestigioasei publicatii franceza "Le Figaro", ca a 4-a cea mai importanta opera de arta a secolului XX. N-am aflat aceasta informatie nici de pe cele cateva indicatoare si nici de la centrul turistic. Brosurile exista in teorie, dar in practica, angajata are doar o harta pe care ne-o ofera.

In urma cu 3 luni, in cadrul unui interviu pentru Stirile ProTV, ca sa para pregatit, primarul orasului Targu Jiu, Florin Carciumaru, s-a prezentat cu mai multe carti si brosuri.

Echipa ProTv avea sa ii demonstreze ca in centrul de turism nu existau aceste harti si brosuri care sa "vanda" imaginea lui Brancusi.

3 luni mai tarziu, nimic nu s-a schimbat in punctul turistic. O singura harta, pe care angajata o ofera echipei "Romania, te iubesc". Cautam un raspuns si la vicepresedintele Consiliul Judetean. In planul de dezvoltare durabila a judetului sunt multe pagini despre turism si Brancusi. "La centrul turistic nu sunt materiale informative. Alea care sunt doar in romana", sustine reporterul. "Eu stiu ca sunt trilingve sau cel putin bilingve. In ceea ce priveste informarea despre Brancusi", ne contrazice vicepresedintele CJ Gorj, Ciprian Florescu.

Tipic romanesc, responsabilitatea este pasata de la Consiliul Judetean la Primarie, de la Directia de Cultura la Ministerul Culturii si invers. Pompiliu Ciolacu ne reaminteste ca traim in Romania.

De ce nu face Gorjul bani de pe urma lui Brancusi. Imensul potential, nenumaratele scuze ale autoritatilor

Vorbim de o parte a tarii unde, pe o raza de 100 de kilometri, se afla doua parcuri nationale, Transalpina, Defileul Jiului, ceramica de la Horezu, manastirea de la Tismana si bineinteles, Ansamblul Monumental Constantin Brancusi.

Informatii elementare, precum trasee, distantele dintre obiective sau preturi sunt imposibil de gasit pe site-urile principalelor institutii din judet.

Ce nu stiu oamenii ca vicepresedintele Consiliului Judetean Gorj este ca institutia pe care o conduce are un site separat dedicat promovarii turismului, facut din bani europeni, care n-a mai fost actualizat de anul trecut. Doar ca site-ul nu apare la o simpla cautare pe google a cuvintelor "turism gorj", pentru ca a fost prost optimizat, asa ca este ca si cum nu exista pe internet.

"Vicele" se lauda, in schimb, cu site-ul centrului Brancusi, care tine de Primarie si unde sunt putine informatii utile pentru turisti. Si acestea doar in limba romana. Lipsa hartilor, brosurilor si a celorlalte materiale promotionale are o explicatie partiala in legea drepturilor de autor.

La nivel international, mostenitorii oricarui artist, inclusiv ai lui Brancusi, au dreptul timp de 50 de ani de la moartea artistului asupra folosirii numelui acestuia si 70 de ani asupra imaginii operelor sale. Mostenitorii legali ai lui Brancusi au fost Natalia Dumitresco si Alexandru Istrati. Doi pictori romani care l-au ingrijit in ultimii ani de viata. Ei au murit intre timp, iar drepturile au fost mostenite mai departe de nepotul lor, Theodor Nicole, un inginer roman care traieste in Canada.
Florin Carciumaru, primarul din Targu Jiu, spune ca in 2027, vom primi drepturile pe opera si imaginea artistului.

Ce le impiedica pe autoritati sa includa monumentele in patrimoniul UNESCO

Pana atunci, insa, legea nu leaga pe nimeni de maini sau de picioare si nu-l opreste pe primar sa foloseasca imagini cu "Masa Tacerii", "Coloana Infinitului" sau "Poarta Sarutului" in scop turistic. Trebuie doar sa obtina aprobarea mostenitorilor si sa plateasca un tarif de utilizare pe care l-ar recupera din vanzari daca ar atrage suficienti turisti. Gheorghe Voican este reprezentantul asociatiei care gestioneaza drepturile de autor pentru Constantin Brancusi in Romania: "Noi nu avem interesul de a impiedica o afacere comerciala pentru ca daca nu se obtine succesul financiar nu avem nici noi de unde lua bani".

Potrivit lui Gheorghe Voican, nici macar harta pe care ne-a dat-o primarul in timpul interviului nu este autorizata, pentru ca desi este oferita gratuit turistilor, contine sigle si imagini ale firmelor private.

Theodor Nicole castiga sute de mii de euro pe an din aceasta afacere. Doar ca magnetii de frigider cu fata lui Brancusi deformata de la magazinul de suveniruri din Targu Jiu, "Masa Tacerii" din Uricani si "Coloana Infinitului" din beton de la intrarea in Pestisani aduc un deserviciu imaginii marelui sculptor si de aceea nu sunt aprobate de mostenitori.

Autoritatile au inceput anul acesta demersurile pentru includerea ansamblului de la Targu Jiu in Patrimoniul Mondial UNESCO.

Ca sa fie inscris, primaria trebuie sa devieze doua drumuri si o cale ferata care taie linia dreapta dintre "Poarta Sarutului" si "Coloana Infinitului" si sa transforme aleea care leaga monumentele intr-o artera pietonala.

Scuze sunt multe in toate locurile din Romania care au legatura cu Brancusi: nu sunt bani, nu ne permite legea, nu este responsabilitatea noastra.

Adevarul este ca Romania nu are o strategie nationala care sa puna in valoare mostenirea lui Constantin Brancusi.

Iar Ministerul Culturii nici macar nu stie cate sculpturi semnate de Brancusi se afla in Romania. Sustine ca o asemenea centralizare nu se numara printre atributiile ministerului.

Articol recomandat de sport.ro

Olăroiu, răsplătit de arabi în mijlocul unui sezon istoric: românul încheie anul cu o veste excelentă