Pentru politia romana, opera lui Brancusi e pe acelasi postament ca un CD piratat. Cum poate fi deosebit un fals de o capodopera autentica

Bronzul isi continua fabulosul drum spre cel mai mare expert roman in Brancusi.

Si nu e totul: un milionar francez, cu afaceri in domeniul sigurantei nationale, un repurtat cercetator stiintific de la Institutul de Fizica Nucleara, Politia si Ministerul Culturii, toti sunt implicati in stabilirea autenticitatii lucrarii.

Povestea poposeste in Egipt.

Cairo, 2012, zece ani mai tarziu. 16 Martie, ziua in care a murit Constantin Brancusi.

Citește și

VIDEO. Zelenski, reacție după discuția dintre Olaf Scholz și Vladimir Putin

In aceeasi zi, Mohanad Al Kaliani viziteaza un anticariat, unde gaseste, surpriza, 7 desene vechi, semnate Constantin Brancusi. Si ele vor juca un rol extrem de important in povestea Pogany-ului.

"Era un manuscris, il deschid, scris in limba araba. Cand ma uit acolo era semnatura lui Constantin Brancusi", povesteste Mohanad.

Nu este exclus, deoarece Brancusi a vizitat Egiptul in timpul vietii. Mohanad Al Kailani stie acest lucru, ca si multe alte detalii despre viata lui Brancusi.

Colectionarul sustine ca a cumparat desenele in martie 2012 si se intoarce din nou in Romania, pentru a-si face cunoscuta descoperirea.

Intreaba in mai multe galerii de arta cine este cel mai priceput om in Brancusi. O experta i l-a recomandat pe Radu Varia.

Istoricul si criticul de arta Radu Varia a scris mai multe lucrari despre sculptorul roman, printre care si volumul "Brancusi" publicat la New York, Paris si Tokyo, una dintre cele mai complete lucrari despre viata si opera sculptorului roman.

Este cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare si membru de onoare al Academiei Regale a Scotiei.

Radu Varia este recunoscut la nivel mondial ca expert in Brancusi si are o reputatie la fel de buna precum cea a lui Friedrich Teja Bach.

Totodata, Radu Varia este primul si singurul expert in arta care a scris un tratat recunoscut international despre diferentele dintre originiale, copii si falsuri in ceea ce priveste operele lui Brancusi, contrasemnat de 42 de personalitati in domeniu.

Cei doi s-au intalnit la o cafenea din Dorobanti. Bineinteles, Mohanad Al Kailani are poze care dovedesc ca intalnirea a avut loc.

Mohanad Al Kailani sustine ca Radu Varia a fost de acord sa-i autentifice desenele descoperite in Egipt.

"Un desen care reprezinta o piramida in varful careia e o spirala si in jurul ei sunt mai multe spirale in jur", spune Radu Varia despre singurul desen pentru care a semnat.

Un astfel de desen, daca este original, se vinde cu cateva zeci de mii de euro la licitatie. In ianuarie, un desen al lui Brancusi s-a scos la o licitatie in Romania cu 10.000 de euro.

"Mentin ce am spus si atunci si spun si acum si o sa spun intotdeauna: da, este un desen de Brancusi si prezinta interes - acel desen; n-am semnat insa pentru celelalte, pentru acel desen intr-adevar am semnat, doresc sa-l public in viitor", declara Radu Varia.

Il gasim pe Mohanad al Kailani vorbind despre desene, alaturi de presedintele Consilului Judetean Gorj si de primarul din Targu Jiu si la un seminar intitulat "Brancusi Titulescu" organizat de fundatia Europeana Titulescu.

Fundatia a fost infiintata de Adrian Nastase si ii are ca membri, printre altii, pe viceguvernatorul BNR Florin Georgescu, pe fostul ministru Teodor Baconschi si pe Ionel Haiduc, presedintele Academiei Romane.

Urmeaza si alte intalniri cu Radu Varia. Mohanad Al Kailani sustine ca atunci i-a spus si despre Pogany-ul pe care l-ar pastra in Siria. In luna august s-a dus acolo si a venit cu sculptura.

Din nou, Mohanad Al Kailiani prezinta un document vamal de la intrarea prin Vama Otopeni. Datat, semnat, stampilat si cu numar de inregistrare.

Are loc o noua intalnire cu Radu Varia: "Era vorba de o lucrare in paramaterii brancusieni. Ochiul deja triaza, cum sunt anumite cazuri, cand eu pot sa spun ca este absolut exclus ca acea lucrare sa fie de Brancusi. Dar n-a fost cazul, pentru ca forma e corespunzatoare lucrarilor lui Brancusi".

 Cum a fost "inlocuit" originalul cu o copie si apoi a reaparut, la Politie

Septembrie 2012. Radu Varia il duce pe Mohanad Al Kailani la sediul firmei Nuclear and Vacuum din Magurele. Acolo se intalnesc cu patronul, francezul Jean Naturel, care este si un colectionar de arta.

Jean Naturel este cetatean francez si actionarul principal al firmei Nuclear and Vacuum. Firma pe care o conduce deruleaza proiecte de cercetare in fizica nucleara si atomica si are afaceri inclusiv in domeniul apararii nationale. Naturel este descris de cunoscuti ca detinator al unei colectii semnificative de arta.

Al Kailani sustine ca a facut o intelegere cu francezul, ca sa ii lustruiasca sculptura in laboratoarele sale si sa il ajute sa o autentifice, intelegere consemnata in scris. Bronzul trebuia sa stea in laborator 8-10 zile.

Trec cele 10 zile din contract si Mohanad al Kailani devine din ce in ce mai ingrijorat, deoarece sustine ca Jean Naturel si Radu Varia nu-i mai raspund la telefon.

"Dupa o luna de zile, doua luni de zile, imi spune ca Jean Naturel iar e plecat in Paris. Eu il vazusem in dimineata respectiva pe Jean Naturel in masina, pe Magheru. Si-mi spune ca e plecat. Cand mi-a zis ca si el e plecat, dar era in Dorobanti si era in fata mea. Si atunci mi-am pus un semn de intrebare: inseamna ca e ceva in neregula", povesteste Kailani.

"Kailani isi putea ridica lucrarea in orice moment ar fi vrut, numai ca era mereu plecat, cand in Liban, cand in Quatar, cand in Siria, cand la Londra, de unde telefona episodic, spunand unde e. De asta nu a ridicat-o", explica Radu Varia.

De buna voie si nesilit de nimeni, Mohanad Al Kailani se duce la politie si ii spune sefului de sectie toata aceasta poveste incredibila si faptul ca nu isi mai poate recupera bunul.

Insotit de un politist, Al Kailani se duce la sediul firmei din Magurele, unde isi lasase in urma cu cateva luni lucrarea de arta si, in sfarsit, reuseste sa se revada cu Jean Naturel.

"Cand am ajuns acolo am intrebat unde e lucrare si m-au chemat sa vad lucrarea. M-au chemat acolo, m-am uitat la lucrare. E a mea, zic, e a mea. Cand am pus mana pe ea, am ridicat-o de pe soclu, am vazut ca au schinmbat acest PIN. Ma uit inauntru. Am niste semne, anumite semne pe ea, le cunosteam numai eu. Cand ma uit acolo erau urme perfecte vazute de GHIPS albastru. Nu era a mea, era o copie dupa a mea. M-a intrebat: asta este? Nu e a mea!"

"E absurda povestea asta. De unde sa am la mine un bronz similar si care sa aiba si o vechime de 30-40 de ani?", raspunde Jean Naturel.

Al Kailani ii spune politistului ca sculptura i-a fost schimbata, desi intre timp si el a inceput sa creada ca bronzul care a ajuns in sediul Politiei Capitalei este pana la urma cel pe care l-a adus initial la Jean Naturel si nu o copie.

Cazul, din ce in ce mai complicat, se muta la Politia Capitalei, care confirma ca sunt facute demersuri pentru stabilirea autenticitatii sculpturii.

Ca prima masura, Politia Capitalei ia in custodia sa sculptura si demareaza o investigatie.

In martie 2013, politia aduce Pogany-ul inapoi la Magurele. De data aceasta la Institutul de Fizica si Inginerie Nucelara. Unul dintre cele mai bine pazite locuri de la marginea Bucurestiului, deoarece Romania a avut aici un reactor nuclear. Aici gasim unele dintre cele mai performante laboratoare din Europa.

Cum se verifica autenticitatea unei sculpturi

Politia apeleaza la laboratorul de arheometrie al profesorului Bogdan Constantinescu, reputat cercetator, care a contribuit si la autentificarea bratarilor dacice.

Cu echipamentul special, in valoare de 70.000 de euro, autoritatile incearca sa afle tot ce se poate despre materialul din care este realizata sculptura. A fost turnata in urma cu o luna sau acum 60 de ani?

Pasul 1. Sculptura este verificata in mai multe puncte, in care este determinata compozitia materialului. Gradul de omogenitate a bronzului poate arata daca turnarea a fost facuta de profesionisti intr-un atelier specializat sau de amatori.

Pasul 2. Expertii compara rezultatele cu datele din arhivele internationale, pentru a verifica daca formula chimica determinata de ei se potriveste cu cea stabilita pentru sculpturi originale si perioada in care au fost realizate.

Asadar, aliajul este specific celui folosit de marii sculptori, iar oamenii de stiinta cred ca Pogany-ul a fost turnat intr-un atelier din Franta pe care, culmea, Brancusi il frecventa in timpul vietii. Ipoteza apare si in raportul oficial facut pentru Politie.

Pasul 3. Se analizeaza coroziunea de pe metal.

Cat a stat insa la Jean Naturel, Pogany-ul a fost CURATAT, operatie in urma careia au iesit la iveala, pe crestetul capului, cateva pete mici si rotunde.

"Faptul ca a avut defecte si nu a fost distrusa e clar ca nu a fost turnata in vremea lui Brancusi. Brancusi nu a vazut-o la turnare. Nu a pus mana pe ea, cum se zice", crede Bogdan Constantinescu.

De altfel, bronzul nu este acompaniat de nicio documentatie, constata el.

Asa ca apare o noua varianta de lucru. Sculptura a fost turnata dupa moartea lui Brancusi, de catre mostenitorii sai, dar dupa un GHIPS original.

Profesorul Constantinescu vorbeste despre o perioada de 6 ani dupa moartea sculptorului, in care autoritatile franceze au lasat atelierul pe mana mostenitorilor.

Mostenitorii legali, Natalia Dumitrescu si Alexandru Istrati, sunt doi pictori romani care l-au ingrijit pe Brancusi in ultimii sai ani de viata.

Pe baza testamentului facut de Brancusi, ei au castigat in instanta franceza dreptul de a turna legal copii dupa ghipsurile originale ale sculptorului.

Are insa o copie dupa un GHIPS original valoare? Sotheby's sau Christie's nu vand opere postume ale lui Brancusi, deoarece nu le considera originale, insa alte case de licitatii le-au vandut pentru sute de mii de euro, iar unele dintre lucrari si-au gasit locul in muzee.

Si Jean Naturele crede ca bronzul a fost facut cu mult timp in urma si la un moment a crezut si ca lucrarea ar fi putut sa aiba o valoare semnificativa.

Omul de afaceri a si trimis fragmente de bronz pentru analiza in Italia. A apelat pentru acest lucru la acelasi expert care lucreaza acum pentru Politie, profesorul Bogdan Constantinescu.

Vechimea materialului este estimata intre 30-40 de ani. Adica, sculptura ar fi fost turnata intre anii 1973 si 1983, intre 26 si 36 ani de la moartea lui Brancusi.

De parca lucrurile n-ar fi suficient de complicate, pe sculptura apare, scrijelita in bronz, si semnatura lui Constantin Brancusi. Semnatura care seamana perfect cu cea purtata de un Pogany original, din colectia Muzeului de Arta din Craiova. Expertii de la Magurele cred insa ca a fost aplicata mult dupa turnare, nu se stie de cine.

Cercetatorii de la Magurele avanseaza in raportul lor catre politie "ipoteza turnarii postume dupa un model original" de catre "cei doi mostenitori ai sculptorului".

Expertii spun ca dimensiunile statuetei sunt, in limita erorilor de masurare, identice cu cele ale statuetei din bronz de la Paris si ca aliajul folosit este similar celui folosit de marii sculptori din Franta in anii 50-60.

Considera ca piesa este un exemplar ratat la turnare si de aceea nici n-a iesit pe piata pana acum.

Expertiza de la Magurele ajunge si pe masa lui Radu Boroianu, secretar de stat in Ministerul Culturi. Desi spune ca nu a vazut cu ochii sai obiectul, exclude varianta ca sculptura sa fi fost facuta dupa un GHIPS original: intre cele doua ar fi o diferenta de 1 cm, sustine el.

Lucrurile devin extrem de confuze. Asa ca ii solicitam inca un interviu lui Radu Boroianu, iar 3 zile mai tarziu secretarul de stat isi nuanteaza pozitia.

"In primul rand, eu nu sunt atat de competent incat sa spun daca e o copie sau nu. Eu nici n-am vazut obiectul in sine si nici nu sunt expert in Brancusi".

Vorbim deja de una dintre cele mai complicata investigatii in lumea artei care a ajuns vreodata in curtea autoritatilor. In astfel de cazuri, Politia spune ca este nevoie de o analiza mult mai aprofundata si paseaza responsabilitatea la Ministerul Culturii.

La 5 luni de la demararea anchetei, Ministerul Culturii sustine insa ca nu a fost sesizat oficial de politie.

3 zile mai tarziu, insa, secretarul de stat Radu Boroianu isi nuanteaza din nou pozitia initiala: "Ne-au facut o solicitare oficiala, numai ca ei ne-au facut o solicitare oficiala bizara, din punct de vedere al unor oameni care ar trebui sa stie macar cat noi legea. Ei ne sugerau ca ar trebui sa clasam obiectul. Ar trebui sa-l clasam in patrimoniul national."

Daca ar fi clasat sculptura, bronzul ar fi capatat automat o valoare inestimabila. Ar fi intrat practic in clubul celor mai valoroase obiecte de arta din Romania si, legal, n-ar mai fi avut cum sa paraseasca tara.

Pentru moment, in Romania nimeni nu poate lamuri lucrurile definitiv. Asa ca ne intoarcem in Austria si il cautam si noi pe Friedrich Teja Bach, sa il intrebam despre ce s-a intamplat cu adevarat in urma cu 10 ani.

Care este pozitia expertului Friedrich Teja Bach

Friedrich Teja Bach a fost de acord sa se vada cu noi la Viena pentru a discuta despre acest caz, insa nu vrea sa apara la televizor. Intalnirea a avut loc la hotel Regina, acelasi loc unde in urma cu 10 ani profesorul si-a dat intalnire cu Mohanad al Kailani.

Teja Bach confirma ca, in 2003, a primit un onorariu de ordinul miilor de euro, pentru o expertiza si ca s-au facut fotografii profesionale.

Expertul confirma si ca pe 9 si 10 februarie 2003 s-a deplasat la Paris pentru a compara Pogany-ul lui Al Kailani cu cel din atelierul Brancusi, dar spune ca pe 16 februarie si-a terminat expertiza, iar concluzia este ca NU este vorba de un original. Mai mult, precizeaza ca nu ar fi cerut niciodata un milion de euro ca sa semneze ca ar fi vorba de un original.

La data la care ne-am intalnit cu el, desi ancheta politiei era in plina desfasurare, Friedrich Teja Bach, cel mai reputat specialist international in materie de certificate Brancusi, sustine ca nu a fost contactat de nicio autoritate din Romania.

Ce-i drept, expertii de la Magurele nu au cum sa se pronunte despre calitatile artistice ale unei lucrari, desi, pe alocuri, in raport au facut si acest lucru.

Intre timp, Radu Varia a facut propria expertiza artistica si istorica a Pogany-ului: "Un original nu este, pentru ca nu e atins de Brancusi. Doi: nu este o copie, pentru ca nu corespunde cu dimensiunile niciuneia dintre lucrarile dupa care bronzul ar fi fost executat".

Radu Varia este de parere ca lucrarea este un FALS. In randul autoritatilor nu s-a ajuns insa la un verdict definitiv deocamdata.

Sa facem o recapitulare. Colectionarul romano-sirian sustine ca este posesorul unui Pogany original si ca autoritatea mondiala in domeniu, Friedrich Teja Bach, i-ar fi confimat acest lucru, dar ca i-ar fi cerut un milion de euro pentru o confirmare in scris.

Friedrich Teja Bach neaga acuzatiile, spune ca a facut o expertiza si ca lucrarea NU este originala. Neaga si ca ar fi cerut vreodata un milion de euro.

Jean Naturel a crezut la un moment dat ca sculptura ar putea avea o valoare inestimabila, dar cu analizele in fata este acum de cu totul alta parere.

Ministerul Culturii spune insa ca este un fals, desi n-a vazut niciodata obiectul.

Radu Varia spune ca, in lipsa oricarei biografii a bronzului si in urma raportului Institutului de Fizica Atomica, este vorba de un fals.

Cu toate acestea Ministerul Culturii sustine ca Politia a cerut clasarea sculpturii in tezaurul Romaniei. Iar toata aceasta situatie incurcata are loc intr-o tara care a fost inundata de falsuri de Brancusi, dar unde niciun falsificator n-a fost condamnat.

Cat de usor este sa fie realizat un fals artistic

In general, plasarea pe piata de arta a unui fals presupune existenta unei retele compuse din cel putin 4 persoane. Capul gandeste toata strategia si detaliile operatiunii: ce opera sa falsifice, la cine sa apeleze, cum sa o introduca pe piata, pe cine sa abordeze pentru o eventuala vanzare.

Urmeaza artistul. Cel care realizeaza falsul decide ce material utilizeaza si de unde il ia.

A treia persoana este sageata. Cel care plimba opera prin expozitii, muzee, pe la experti, o incarca cu valoare si o prezinta apoi potentialilor cumparatori. In fine, a patra persoana se ocupa de obicei cu acte. Documente false sau reale, cu care sa certifice originea lucrarii.

Este nevoie de de zeci de mii de euro intr-un asemena joc. Bilete de avion, camere hotel, expertize si falsul in sine. Toate costa.

Romania a mai avut de-a face cu falsuri. La inceputul anilor 2000 a existat si o asa zisa "grupare Brancusi". Scriitorul Lucian Radu Stanciu descoperea zeci, chiar sute de sculpturi ale lui Brancusi prin podurile din Hobita.

Nu se stie cate dintre ele erau false sau nu. A publicat si o carte cu descoperirile sale si, culmea, la un moment dat a fost acreditat de Ministerul Justitiei ca expert in arta. Nu se sfia sa isi prezinte expertiza in public.

Desi atat politia, cat si Ministerul Culturii stiau ca sunt falsuri, nimeni n-a putut dovedi nimic.

Vasile Parizescu, presedintele Asociatiei Colectionarilor de Arta, isi aduce si el aminte de un astfel de fals.

El sustine ca in Romania a existat la un moment dat si un GHIPS original al Domnisoarei Pogany, dupa care se trageau copii neautorizate.

Munca anchetatorilor este extrem de complexa, deoarece Brancusi, fata de alti sculptori, este foarte usor de falsificat.

In Romania nu avem un expert autorizat international CARE SA POATA AUTENTIFICA opere ale lui Brancusi. Abia acum Radu Boroianu spune ca Ministerul Culturii va inchide toate gaurile din legislatie care au dus la aceasta situatie.

In strainatate astfel de infractiuni sunt tratate cat se poate de serios, la noi, potrivit legislatiei, in cel mai bun caz un falsificator poate fi condamnat pentru inselaciune.

"Noi cautam, cercetam infractiunea de punere in circulatie de marfa pirat. Brancusi va fi pus pe acelasi postament ca si un CD pirat", explica Margareta Arsenescu.

Pana se va dovedi daca e falsa sau nu, sculptura ramane in custodia politiei si poate intr-o zi se va intoarce la sirianul Al Kailani, care ar putea deveni milionar daca se dovedeste ca lucrarea apartine lui Brancusi.

Toate aceste controverse poate n-ar fi avut loc daca statul roman ar fi inteles cat de valoros este Brancusi si opera lui, daca am fi avut experti autorizati, daca am fi stiut sa-l apreciem la adevarata valoare. O valoare pe care doar unii o stiu si inteleg.

Acum, autoritatile de la Bucuresti au inceput demersurile pentru repatrierea osemintelor marelui artist.

Cat stim despre Brancusi, ce se intampla cu operele sale aflate in custodia statului si cat de pregatiti suntem noi ca popor sa-l primim acasa aflati, duminica viitoare, la "Romania, te iubesc!"

Articol recomandat de sport.ro

FOTO Așa au provocat kosovarii ultrașii din România: gesturile făcute înainte de scandarea "Serbia, Serbia"