Romania, marea defrisare 3. Afacerea de 20 de milioane de euro de la Gura Teghii. Cum a fost posibil sa se retrocedeze mii de hectare de padure

×
Codul embed a fost copiat

40 de milioane de euro intr-un an si jumatate. Atat a reusit sa castige un domn din vanzarea unor paduri. O afacere excelenta, nu-i asa?

Problema este ca padurile nu i-au apartinut, ci le-a castigat in instanta, prin deciziile unor judecatori, in conditii cel putin discutabile. Acum in padurea vanduta se taie.

Granita dintre Maramures si Bucovina. De sus se vad munti intregi decopertati. Un adevarat dezastru. Mare parte din padurile de aici au fost retrocedate si sunt acum in proprietate privata. De ani de zile, aici se savarseste un adevarat masacru.

Din pacate, tot ce s-a intamplat aici s-a intamplat sub nasul autoritatilor si de multe ori cu acordul lor. Si trist este ca in acest moment nimeni nu mai pune padurea la loc. O afacere cu multe milioane de euro. Dezastrul de aici e departe de civilizatie. Mai bine de 30 kilometri trebuie sa mergi prin padure pe calea Tibaului pentru a ajunge in acesta zona in care cuvantul 'lege' este total necunoscut. Peste acesti munti pare ca a cazut o bomba.

Rar mai gasesti un smoc de padure, ramasa .. Dumnezeu stie cum. Cu siguranta ca ii va veni randul curand la taiere. Iar "omerta", legea tacerii, e la ea acasa. Nimeni nu stie si n-a vazut nimic. Am urcat catre granita cu Ucraina, unde se auzeau drujbe si tafuri. Taiatorii ne-au vazut si au fugit.

Citește și
Romania, marea defrisare
Romania, marea defrisare ilegala, partea 1. "Smecherii" care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecata

Am luat notat numarul taf-ului si ne-am ascuns. Si dupa cateva minute, unul dintre lucratori a aparut.

Toate masinile care trec pe Valea Tibaului au numere cu "val". "Val" vine de la SC Valcanescu SRL, o firma care apare intr-un raport al Corpului de Control. Este mentionata aceasta firma de 40 de ori. Cu un prejudiciu de sute de mii de euro. Corpul de Control face hartii, iar firma isi vede nestingherita de treaba in padure. Taie fara nicio apasare.

"Romania, te iubesc" a incercat sa ia legatura cu patronii acestei firme. La sediu, Alex Dima a asteptat la usa cateva minute. Degeaba.

In toata zona Maramuresului se fac acum controale. Se intocmesc dosare. Prejudiciul se ridica la multe milioane de euro. Mai e insa mult pana cand cineva va raspunde pentru dezastrul de aici, din aceste paduri private. Altele abia acum au trecut din proprietatea statului la particulari.

Societatea Anonima Forestiera Ardeleana a detinut 15.000 de hectare de padure in Covasna si Buzau. Din documente rezulta ca dupa al 2-lea Razboi Mondial, societatea s-a imprumutat la banca statului si a garantat creditul cu padure. Intr-o nota a Romsilva se arata ca, in 1948, bunurile societatii au trecut in proprietatea statului roman ca urmare a datoriilor pe care aceasta le avea la banca si nu ca un abuz savarsit de statul comunist.

In 1947, Societatea Ardeleana era condusa de Gheorghe Poenaru, care detinea 9% suta din actiuni. In anul 2003, Petre Vlad Poenaru impreuna cu 2 surori, fii actionarului Gheorghe Poenaru, isi revendica mostenirea tatalui si primesc 9 hectare de padure la Gura Teghii. In 2005 se schimba legislatia si permite mostenitorilor sa ceara "restitutio in integrum". Cei trei mostenitori se prezinta la Gura Teghii si cer sa primeasca 9%, cat a avut tatal lor, din padurile societatii ardeleana. Sunt refuzati de comisia locala Gura Teghii pe motiv ca tatal lor a detinut actiuni si nu paduri.

Cei trei mostenitori se intorc la Bucuresti si intr-un apartament din Drumul Taberei infiinteaza Societatea Forestiera Ardeala SRL, cu scopul de a "redobandi patrimoniul Societatii Anonime Ardealeana pentru Industrie Forestiera", iar presedinte este numit Poenaru Gheorghe Vlad. Cer de data aceasta comisiei locale de la Gura Teghii toata padurea detinuta de Ardeleana.

Primaria Gura Teghii trimite solicitarea la comisia judeteana Buzau, care o respinge. Hotararea este trimisa Comisiei locale Gura Teghii, dar, ciudat lucru, aceasta nu o mai comunica si solicitantilor. Se intampla in august 2006.

Cinci ani mai tarziu, 2011, cei 3 fondatorii ai noii Societati Ardeleana se intorc la Gura Teghii si cer lamuriri asupra solictarii depuse in urma cu 5 ani. Primesc din nou raspunsul in scris ca cererea lor a fost respinsa. Cu acest raspuns se prezinta la Judecatoria Patarlagele si dau in judecata Comisia Locala Gura Teghii si Comisia Judeteana Buzau si cer sa primeasca 5134 hectare de padure. Incepe procesul, iar actionarii proaspetei societati Ardealeana vand drepturile litigioase unui om de afaceri: Gheorghe Ceteras, care preia lupta cu justitia pentru dobandirea padurilor.

Gheorghe Ceteras, om de afaceri: "De domnul Poenaru printr-un preten am stiut...ca vrea sa vanda drepturile litigioase. Am ajuns la domnul Poenaru si i-am dat 5 milioane si vreo 400.000 de mii de euro. 5.400.000 de euro. Prin virament bancar. 5 milioane de euro a luat domnul Poenaru."

Judecata se face la Patarlagele, Buzau, iar judecator este Toader Neculae. Comisia locala Gura Teghii depune plangere la instanta in care arata ca noua societate NU este continuatoarea in drepturi a societatii Anonime Ardelena, ca nu are calitatea de persoana deposedata si ca nu se cunoaste cu exactitate care au fost actionarii. Toate aceste plangeri sunt insa respinse de judecator, care deduce ca intrucat, in 2000, cei trei mostenitori au mai primit 9 hectare de padure, asta inseamna s-a recunoscut dreptul lor de proprietate, si ca implicit Gheorghe Poenaru a fost actionar al societatii Ardeleana iar societatea a fost proprietara terenului in discutie.

Judecatorul respinge cererea Romsilva de a participa la proces si hotaraste ca noua societate este continuatoarea in drepturi a vechii societati Ardeleana si primeste padurea.

In 2011, judecatorul Toteder Neculae de la judecatoria Patarlagele hotaraste ca Ceteras Gheorghe in calitate de gestionar al SC Forestiera Ardeleana poate sa primeasca 5132 de ha de padure. Acum judecatorul nu mai vrea sa vorbeasca.

In decizia data judecatorul obliga comisia judeteana si locala sa il puna in posesie pe Ceteras Ghorghe si sa emita titlurile de proprietate. Sentinta de la Patarlagele putea fi atacata in termen de 15 zile.

Decizia a fost data pe 11.04.2011. A doua zi, in 13 aprilie 2011, Directia Silvica Buzau ii comunica prefectului ca decizia luata de instanta de la Patarlagele este nelegala si cere sa faca recurs.

Atat comisia Judeteana cat si cea locala de la Gura Teghii, care s-a opus ani la rand sa dea padurea, nu mai depun recurs. Alex Dima s-a intalnit acum cu fostul prefect al Buzaului, Paul Beganu, de meserie inginer silvic, cel care a condus comisia judeteana si care a refuzat sa faca recurs. A acceptat sa dea un interviu doar daca stam ascunsi in masina.

Paul Beganu, fost prefect Buzau: "Comisia judeteana face recurs in conditiile in care procedurile nu sunt respectate, dar in cazul asta procedurile au fost respectate. S-a trimis totul."

La Gura Teghii, primarul are toata povestea trecuta intr-un caiet. Recunoaste ca nu a mai depus recurs de frica sa nu plateasca eventuale cheltuieli de judecata.

Asa se face ca in doar cateva zile, Gheorghe Ceteras primeste padurea: 5132 de hectare din care 2827 din proprietatea statului. Pe 5.000 de hectare de padure Gheorghe Cetaras recunoaste ca a luat 20 de milioane de euro. O suma mare, care explica pe undeva rapiditatea cu care s-a derulat toata aceasta afacere. Si explica si de ce autoritatile si-au tinut gura.

Acum, in padurile vandute de Ceteras se taie. Pe valea care leaga Buzaul de Covasna e agitatie mare. Firma din Germania, care a cumparat padurea, taie in mai multe locuri. Ca o ironie a sortii, pe un panou ramane scris ca aici "codrul e frate cu romanul".

Dar povestea padurii Ardeleana si a lui Gheorghe Ceteras nu se opreste aici.

Covasna. Acolo este padurea primita de Gheorghe Ceteras. Tot in contul vechii societati Ardeleana. In 2011 dupa ce a primit padurea din Buzau, Ceteras inainteaza actiune la judecatoria din Targu Secuiesc si cere 5700 de hectare de padure pe teritoriul Covasnei. Dar cererea este respinsa pe motiv ca Gheorghe Ceteras nu are calitatea de mostenitor legal si ca noua societate Ardeleana nu poate fi continuatoarea si mostenitoarea celei desfiintate in 1948. Ceteras depune recurs, iar judecata se muta la Tribunalul din Sfantul Gheorghe, unde i se da castig de cauza. Societatea e recunoscuta si Ceteras primeste padurea.

Orasteanu Nicolae a fost unul dintre judecatorii care au dat decizia in dosar. 

Dialogul dintre judecator si Alex Dima:

"- Am decis acest lucru, intrucat am stabilit ca societatea Forestiera Ardeleana SRL este continuatoarea in drepturi a Societatii Ardeleana pentru industrie foerstiera din anul 1927. O atare concluzie am tras-o ca urmare a celor stabilite prin sentinata 5...din 12/04/2011 a judecatoriei Patarlagele, irevocabila prin nerecurare, aceasta instanta stabilind cu putere de lucru judecat ca SC Forestiera Ardeleana este o forma asociativa echivalenta cu cea initiala...

- Dvs. v-ati bazat pe decizia de la Patarlagele?

- Da. Am primit acea sentinta devenita irevocabila ca fiind una intrata in puterea lucrului judecat care nu poate fi ignorata de catre o alta instanta. Cu alte cuvinte, noi nu puteam pune in discutie ceea ce a decis alta instanta.

- Daca daca era gresita cea de la Patarlagele?

- Deci, hotararea se prezuma ca exprima adevarul. E o prezumtie absoluta ca exprima adevarul. Intelegeti? Deci eu nu pot sa contrazic un alt judecator cata vreme hotararea lui este irevocabila. Daca el a stabilit ca societatea este continuatoarea celei de fata in conditiile in care judecatorul si-a manifestat..in conditiile in care a studiat statul, actul constitutiv...

- Dvs. le-ati mai studia?

- Actul constitutiv? Evident, ca erau depuse la dosar, erau depuse, da, da...

- Si rezulta acelasi lucru?

- Pai, nu prea rezulta acelasi lucru. Nu prea rezulta acelasi lucru. Insa...nu puteam sa ignor o hotarare de principiu irevocabila. Pentru ca e un principiu de drept care spune ca ceea ce s-a judecat in mod irevocabil exprima adevarul. Deci eu n-as fi putut sa contrazic.

- Dar daca stabileati ca nu e mostenitor ce s-ar fi intamplat?

- N-as fi putut. Nu ma lasa logica juridica.

- Va intrebam pentru ca a mai fost data o decizie in luna mai la Targul Secuiesc in care ei zic ca nu sunt...le-a respins.

- Nu. Este vorba de decizia Tribunalului Targul Secuiesc pe care Tribunalul Covasna a recurat-o si pe care Tribunalul Covasna a modificat-o si a produs decizia

- Asta va intreb. Nu puteati sa o luati pe cea de la Targul Secuiesc drept exemplu?

- Pai, judecatoaria Targul Secuiesc a spus ca societatea... Judecatoria Targul Secuiesc si-a axat motivarea pe faptul ca societatea Forestiera Ardeleana nu poate sa ceara retrocedarea unor suprafete forestiere, intrucat persoanele juridice nu sunt susceptibile de a dobandi pe cale de retrocedare. Deci judecatoria Targul Secuiesc a spus ca doar persoanele fizice pot sa recapete padurea, persoanele juridice, nu. Noi am demonstrat acest lucru ca si persoanele juridice au posibilitatea sa solicte retrocedarea.

Si noi am considerat ca hotararea Patarlagele fiind irevocabila, o hotarare prin care se constata continuare. Este irevocabila prin nerecurare. Daca dvs. va puneti in locul meu acum ... mie mi se pare putin ilogic. Pentru ca ei au pornit de la 9 la suta, sa zicecam ca aveau dreptul al 9 la suta, dar primesc suta la suta... Eexista o horarare judecatoreasca care ii face continuatori exclusivi.

Insa eu nu eram instanta de control pentru judecatoria Patarlagele.

- Bun. Si in conditiile astea nu puteati sa dati o decizie dreapta si adevarata?

- Acuma cum sa va spun? Dreapta si adevarata care sa infranga ...as fi trebuit sa nesocotesc puterea de lucru judecat. Asta e sistemul de drept care se bazeaza pe puterea si autoritatea de lucru judecat. Noi facem parte din marea famile romano-germanica.

- Va intreb altceva. Daca intra din prima la dvs, daca nu ajungea la Patarlagele?

- Eu nu cred ca as fi dat aceeasi solutie ca la Patarlagele. Nu pot spune ce as fi facut..dar asa cum spuneti si dvs. Daca cineva are 9 la suta dintr-o societate si actionarii care au 9 lasuta reinfiinteaza o alta societate...e ilogic sa primeasca suta la suta. Atunci nu va pot spune, adica...ce va zic...nu cred ca as...nu cred ca trebuie sa fi mare jurist sa iti dai seama ca 9 la suta nu e egal cu suta la suta. Nu? Pentru asta...sunt tinut si nu numai eu..de puterea lucrului judecat."

Prin urmare, daca prefectul Buzaului, care acum se teme sa dea interviuri in vazul oamenilor, ar fi depus recurs la Patarlagele, alta ar fi fost situatia.

Si uite asa, pe legile din Romania, Cetareas Gheorghe primeste la Tribunalul Covasna 5666 hectare de padure. Justitia, la noi, nu e doar oarba, ci are si alte probleme.

Hotararea tribunalului Covasna ajunge la Comisia judeteana, care o valideaza. Din nota Romsilva reiese ca mai erau sanse ca padurea sa nu fie predata lui Ceteras. Prefectul Covasnei este de acord sa trimita mai intai validarea la Directia Silvica pentru a permite angajatilor acesteia sa o conteste. Validarea se face in data de 14 decembrie 2012. In aceeasi zi, la Covasna, la directia silvica se prezinta seful serviciului Control din Romsilva care ii cere directorului directiei sivice Covasna, Ioan Cosnean, sa semneze plangerea care urma sa fie depusa la judecatorie. Cosnean insa refuza.

Din aceeasi nota Romsilva se arata ca directorul a amanat semnarea plangerii cateva zile. In 17 decembrie plangerea e semnata de directorul Romsilava de la Bucresti. In 18 decembrie e depusa la tribunal. In aceeasi, Ioan Cosnean se prezinta la ocolul silvic Comandau si cere sefului de ocol sa semneze procesul verbal de punere in posesie pe numele lui Gheorghe Ceteras.

In aceeasi zi, pe baza documentului primit de la ocolul silvic, primaria din Zagon ii preda padurea lui Gheorghe Ceteras. Se intampla in 18 decembrie 2012.

Dupa interviu, a doua zi, ne-am reintalnit cu directorul Cosnean. A cerut sa dea in fata camerei o noua declaratie.

Ion Cosnean, director Directia Silvica Covasna: "Legat de afirmatiile pe care dvs spuneti ca le-a facut domnul Georgescu de la RNP. E un context mai larg si cu multe amununte care nu se pot trata si limpezi intr-un cadru din asta cum suntem acum. Nu s-ar putea intelege real fenomnul care s-a intamplat si ca ma abtin sa fac niste comentarii, doar atat, ca ma nu ma simt inculpat.

Acum, seful lui Cosneanu spune ca acesta a primit mai multe amenintari si acesta este motivul pentru care angajatul Romsilva nu s-a mai luptat pentru padure.

Domnul Cetreas a incercat sa ne inlesneasca o intalnire si cu Gheorghe Poenaru, mostenitorul a 9 la suta din societatea Ardeleana si intemeietorul noii societati Ardeleana. N-a vrut sa vorbeasca in fata camerei. Am discutat la telefon.

"Eu am facut o societate fiindca o facea cum e legea, legea sa zica domnule iti dam 9 la suta, dar ti le dam. Intelegem. Legea a fost prost facuta de asa natura ca sa nu fie asa. Domnule, iti dau proportia, dumneata daca ai cerut-o. In cazul de fata se ajungea la concluzia ca statul ramanea cu 91 la suta din suprafata. Da. Ca luati dvs 9 la suta si ramanea...da, si eram foarte incantat. Si ramanea statul cu 91 la suta sa fie fericit."

Statul n-a fost insa de acord. Adica functionari ai statul, oameni care au gandit si aplicat legile, judecatori, silvicultori, prefecti. Toti au fost partasi la aceasta afacere cu multe milioane de euro. Poate ca domnul Poenaru are dreptate. Daca i-ar fi dat 9 la suta din padure, statul ar fi ramas cu 10.000 de hectare de padure. Acum e prea tarziu. Padurea apartine unei societati din Austria.

Curtea de Conturi sustine ca 561.000 de hectare de padure au fost predate unor particulari cu incalcarea legii. In 2011, au fost aratate astfel de cazuri la "Romania, te iubesc". In Vrancea, dupa prezentarea materialelor, autoritatile au reusit sa recupereze 6.000 de hectare, iar in Timis 12.000 de hectare de padure care erau pe cale sa intre in posesia unor afaceristi cu lemn. I-am cerut atunci ministrului Borely sa inaspreasca pedepsele din lege. Sa introduca in lege ca taierea ilegala a padurilor reprezinta un atentat la siguranta nationala. Poate asa cei care isi taie padurea nu vor mai scapa in fata judecatorilor.

Laszlo Borbely n-a mai apucat sa schimbe legea. A fost schimbat din functie. De cativa ani se tot lucreaza la modificarea Codului Silvic, care ar trebui sa cuprinda pedepse mai mari pentru furt si reguli mai stricte pentru exploatarea padurilor. Acum, in fruntea Padurilor este Lucia Varga.

Noul Cod Silvic ar trebui sa treaca de guvern peste cateva zile, dupa care va intra in Parlament, unde a mai fost de altfel si a stat in lucru ani de zile. Si acum avem legi. Nu foarte bune, dar daca ar fi aplicate ar opri dezastrul din padure si i-ar face pe judecatori sa fie mai atenti atunci cand impart padurile noastre. Un copac ajuns la maturitate ofera necesarul de aer al unui om pentru trei zile. Ii trebuie insa zeci de ani pentru ajunge la maturitate. Noi romanii suntem la coada Europei la capitolul impaduriri, dar ocupam un loc de frunte atunci cand vine vorba de taieri si export de masa lemnoasa. Taiem si trimitem lemn peste tot in lume.

Acasa raman munti intregi dezgoliti, loviti parca de un cataclism. Un dezastru pentru care intr-o zi, daca nu-l oprim acum, vom suferi cu totii. 

Articol recomandat de sport.ro
VIDEO Imagini cutremurătoare! Accidentare horror în Valencia - Real Madrid: jucătorii au rămas încremeniți pe teren
VIDEO Imagini cutremurătoare! Accidentare horror în Valencia - Real Madrid: jucătorii au rămas încremeniți pe teren
Citește și...
Romania, marea defrisare 2. Istoria complicata a mostenirii boierului Mateescu si lupta pentru padurea de zeci de milioane de euro
Romania, marea defrisare 2. Istoria complicata a mostenirii boierului Mateescu si lupta pentru padurea de zeci de milioane de euro

Aproape 600.000 de hectare de padure au fost retrocedate in ultimii ani cu incalcarea legii. Veti cunoaste acum o situatie pe cat de stranie, pe atat de reala.

Romania, marea defrisare ilegala, partea 1.
Romania, marea defrisare ilegala, partea 1. "Smecherii" care lasa muntii fara paduri si statul fara bani nu au adversar in sala de judecata

In ultimii ani, conationali de-ai nostri au reusit sa lase fara un copac munti intregi. Aproape 3 hectare de padure au disparut ilegal in fiecare ora, in ultimii 23 de ani. Iar taierile ilegale inca nu se opresc.

Cum fac judecatorii restituirea padurilor in Romania: 366 de mii de hectare de padure s-au taiat ilegal
Cum fac judecatorii restituirea padurilor in Romania: 366 de mii de hectare de padure s-au taiat ilegal

Cu inconstienta ne taiem padurile si nu punem nimic in locul lor. In ultimii ani s-au taiat aproape 3 hectare de padure in fiecare ora ilegal.

Codrul nu mai e frate cu romanul. Cum a ajuns
Codrul nu mai e frate cu romanul. Cum a ajuns "aurul verde" al tarii noastre pe mana strainilor

Aurul verde al Romaniei atrage investitori din Germania, Austria, si Statele Unite. Aproximativ doua sute de mii de hectare de paduri au fost vandute in ultimii ani.

3 hectare / ora – viteza cu care au disparut padurile de la Revolutie incoace
3 hectare / ora – viteza cu care au disparut padurile de la Revolutie incoace

366.000 de hectare de padure au disparut de la Revolutie incoace, iar paguba se ridica la 5.000.000.000 de euro. "Toata lumea recunoaste insa ca este de cel putin doua ori mai mare", spune Alex Dima.

Recomandări
Explozii puternice în portul Feodosia. Rusia afirmă că Ucraina a atacat Crimeea cu 38 de drone
Explozii puternice în portul Feodosia. Rusia afirmă că Ucraina a atacat Crimeea cu 38 de drone

Rusia afirmă că Ucraina a atacat Peninsula Crimeea cu 38 de drone, sâmbătă spre duminică noaptea. Ministerul rus al Apărării susține că sistemele de apărare anti-aeriană au distrus toate dronele.

Reacția Germaniei după ce presa rusă a publicat înregistrarea unei discuții secrete a unor ofițeri nemți despre Ucraina
Reacția Germaniei după ce presa rusă a publicat înregistrarea unei discuții secrete a unor ofițeri nemți despre Ucraina

Kremlinul așteaptă explicații urgente de la Berlin, după un caz uluitor de breșă de securitate.

Șofer drogat la volanul unui bolid de 260.000 de euro, prins pe străzile din Arad. Mașina avea numere false
Șofer drogat la volanul unui bolid de 260.000 de euro, prins pe străzile din Arad. Mașina avea numere false

O plimbare pe străzile din Arad, la volanul unui bolid de 260 de mii de euro, s-a încheiat în compania polițiștilor pentru un cetățean austriac.