Patria vinului, partea 2. Istoria vinului romanesc: de la Burebista si viile arse pana la Murfatlar, cel mai mare producator din tara

Istoria vinului incepe pe vremea dacilor

Numeroase dovezi vorbesc despre comertul cu vin facut prin portul Tomis. Vinul era carat in burdufuri pana la corabii unde era asezat in amforele infipte in nisip. "Strugure" e un cuvant de origine daca, iar anticii considerau ca pe meleagurile noastre s-ar fi nascut zeul vinului.

La sfarsitul secolului XIX, erau plantate 200.000 de hectare cu vita, mai mult decat avem astazi, iar Romania era un nume in lumea vinului. O insecta venita din America, filoxera, distruge insa mai bine de jumatate din plantatii. In prima jumatate a secolului XX iau fiinta mai multe statiuni de cercetare viticola, iar via isi revine. Si comunistii planteaza. Si ating in 1968 un record, 325.000 de hectare de vita de vie. Se dorea, insa, cantitate si mai putin calitate.

Renumele vinului romanesc, afectat in perioada comunista

Citește și

Patria vinului, partea 3: Cum de a ajuns Romania in topul primilor 15 producatori de vin din lume si ce rol au somelierii in aceasta industrie

Șeful spionajului militar ucrainean spune că rușii au pregătit liste cu execuții: „Profesori, preoți, jurnaliști”

Se exporta mult, in mare parte vin prost, iar asta ne-a stricat imaginea, imagine pe care abia acum, prin noii producatori incepem sa ne-o reparam. Dupa revolutie, viile au fost impartite poporului, iar multe au fost lasate in paragina. Avem acum aproape 900.000 de producatori. Pe suprafete mici si doar 1172 cu suprafete mai mari de 5 ha. Iar cercetarea a fost total ignorata de autoritatile noastre in ultimii ani. La Institutul de la Valea Calugareasca bate vantul.

Acum, in Romania se produc 600 de milioane de litri de vin pe an, iar media de consum este 24 de litri pe cap de locuitor, sub media europeana care ajunge si la 50 litri.

Drumul vinului din vie pana la raft

Toate costurile pentru producerea unui kilogram de struguri ajung la 2 lei. Iar pentru un litru de vin sunt necesare 2 kg de struguri. Munca din crama mai adauga 50 de bani la pret, iar invechirea in butoi de lemn, 4,5 lei. Asta pentru ca butoaiele sunt foarte scumpe.

Se mai pun sticla, eticheta, dopul si capisonul si rezulta un total de 12 lei, pretul unui litru de vin de calitate, in ambalaj de calitate. Distributia si reclama pot ridica pretul unui litru la 15 lei. De obicei, vinul se vinde in sticla de 750 de mililitri.

Un vin bun, identificat printr-o holograma speciala pe sticla

Cea mai inalta treapta de caliatate este atinsa de vinul cu insemnul DOC, vin cu denumire de origine controlata, o holograma care se ataseaza pe sticla. In 2011, s-au acordat 32.765.000 de insemne DOC, adica undeva la 5% din intreaga productie. O cifra nu foarte mare. Pe urmatoarea treapta a calitatii este vinul inscriptionat cu IG - indicatie geografica. Si urmeaza vinurile de masa, de calitatea mai slaba, fara pretentii de identitate, de soi sau podgorie.

Exportam de noua ori mai putin decat importam

Anul trecut am si importat 100 de milioane de litri de vin.

"Ceea ce inseamna foarte mult. Cand spun import, ma refer cu preponderenta la vinul varsat, tara de origine fiind Spania urmata de Italia. Nu este un vin special, spectaculos, un vin de masa fara pretentia de a primi medalii", a explicat Ovidiu Gheorghe, director Patronatul National al Viei si Vinului.

Vinul este importat de marii producatori, amestecat cu vin autohton si vandut sub diferite branduri, cu specificatia "produs in Uniunea Europeana", un vin de slaba calitate si la preturi mici.

Cand vine vorba de export, cifrele nu sunt spectaculoase.. Exportam de 9 ori mai putin decat importam. In 2011, am exportat 10 milioane de litri. Dar, in ciuda acestor date, din care nu prea iesim bine pe hartie, industria vinului functioneaza si isi schimba imaginea. Anul trecut, vanzarile vinului de calitatea au crescut cu 15%.

Murfatlar, cel mai mare producator de vin din tara

Podgoria Murfatlar, crama cu acelasi nume. Siruri de autocare aduc turisti la degustat. Veniti din Anglia si Noua Zeelanda, turistii asteapta sa guste din licoarea lui Bachus. Si degustarea incepe. Miros, sorb linistiti din pahare, cauta specificul locului, par multumiti.

In vie, o mie de oameni veniti din toata tara trudesc la cules. Aici, soiurile principale sunt internationale: Chardonny, Pinot, Muscat Otonel, Cabernet Sauvignon, Merlot, dar si cateva autohtone Feteasca Neagra, Tamaioasa. Sute de tractoare ajung zilnic in crama uriasa cat o uzina. Murfatlar detine cea mai mare suprafata de vii din Romania.

Aici este si cea mai mare crama din Romania, cu o cu o capacitate de stocare uriasa: peste 40 de milioane de litri. In ciuda secetei, directorul Popescu spune ca anul acesta a fost bun si va culege peste 18 milioane de kilograme de struguri, ceea ce inseamna in jur de 12 milioane de litri de vin.

Peste 30 de milioane de euro s-au investit in ultimii ani la Murfatlar, o treime provenind din funduri europene. S-a replantat o buna parte din vie, au aparut plantatii noi, s-a investit in utilaje.

Crama Atelier, locul unde se face cel mai bun vin din podgoria Murfatlar

In ultimii ani, mandria locului este Crama Atelier, in care s-a investit jumatate de milion de euro din fonduri europene. Aici se face cel mai bun vin din toata podgoria. 1% din struguri, din zone atent selectate si ingrijite ajung aici si intra mai intai la rece pentru ca mustul sa porneasca fermentarea de la o temperatura mica. Strugurii sunt selectati manual, iar mustul ajunge in Crama Atelier.

Razvan Macici traieste de 18 ani in Africa. In 2010, a produs vinul oficial al Campionatului Mondial de Fotbal. Vine aici de patru ori pe an cateva zile si face adevarate vraji cu vinul.

Cateva zeci de kilometri mai la sud, tot in Dobrogea o ferma de o mie de ori mai mica decat domeniul de la Murfatlar.

Povestea vinului "Cloe des Colombes", produs de o frantuzoaica in Romania

Printre butucii incarcati de struguri, aproape de statiunea Olimp, frantuzoaica Anne Marie Rosemberg se lupta cu pasarile. Povestea ei pe meleaguri romanesti incepe in 2001, cand s-a indragostit de acest loc, parasit la respectiva vreme.

In Franta, a lucrat in metalurgie dupa care s-a apucat de studiat vinul si a devenit expert. A lasat totul in Franta si a venit aici sa faca vin. "Cloe des Colombes", asa a numit locul de aici si tot asa si vinul. Inseamna un domeniu al porumbeilor inconjurat de un zid din piatra. Pana acum n-a inteles de ce ales sa traiasca in Romania si pune totul pe seama destinului, dar usor nu i-a fost. A plantat vie, iar prima recolta a iesit abia in 2010. Primele vinuri le-a facut din struguri cumparati. Tot ce se intampla aici se face manual. Produce in jur de 10.000 de sticle intr-un an.

Sus, a amenajat si un restaurant cu stil si bun gust, cu scaune facute din butoaie, cu usi aduse de la un castel din Franta si mese cu struguri. Aici ii invata pe oameni sa cunoasca vinul, cum se combina cu mancarea gatita de ea si sa inteleaga cata munca e in spatele unei sticle de vin.

AICI gasiti toate editiile "Romania, te iubesc" din primul sezon din 2012.

Articol recomandat de sport.ro

Postecoglou a descris într-un cuvânt prestația lui Radu Drăgușin din Manchester City - Tottenham 0-4