ARO, dispariția unui simbol - Partea II. Măsurile extreme pentru salvarea uzinei au ajuns subiect de film
În timp ce uzina din Muscel luase drumul declinului, politicienii români s-au dovedit neputincioși în gasirea unor soluții cu adevarat salvatoare.
În acelasi timp, muncitorii de la ARO au apelat la masuri extreme pentru a atrage atentia asupra dezastrului din uzina. Au anuntat ca sunt in stare sa doneze chiar si sperma, numai sa reuseasca sa-si pastreze fabrica in picioare. Demersul lor n-a avut insa nici un rezultat!
Societatea ARO a intrat in anul electoral 2000 intr-o situatie fara iesire. Printr-un acord asumat cu Banca Mondiala, uzina din Campulung intra intr-o lunga lista de privatizari obligatorii.
Citeste si:
ARO, disparitia unui simbol - Partea I. Cum a ajuns un brand international si de ce a fost ingropat
Pana la privatizarea inteligenta, guvernul Nastase a sustinut prin contracte guvernamentale uzina ARO pe linia de plutire. Cel care a venit atunci director general, Aurel Dordea, isi aminteste situatia delicata din uzina.
Aurel Dordea, fost director ARO: "Era o vorba atunci in ARO ca sunt toate gajate, inclusive bordurile. Salariile erau nedate... cam trei transe de salarii. Erau miscari in strada, sindicatele erau si ele invrajbite, manipulate. In 1989, ARO a ramas cu un stoc important de masini. Toti directorii care s-au succedat din '89 pana in 2001 au vandut mai mult decat au produs. Au lasat productia si evolutia automobilului deoparte pentru ca mergeau vanzarile".
Primul ministru din acea perioada a fost dispus sa acorde sprijin la ARO prin comenzi guvernamentale, dar aceste comenzi nu s-au dovedit a fi decat bule de oxigen pentru o companie inecata.
Romica Cotescu, cel care vinde acum ziare in intersectie, pe atunci credea sincer in povestile despre salvarea ARO.
Aurel Dordea: "In prima perioada a numirii mele am fost ajutat. E drept, am dezvoltat si produse. Am facut masinile pentru transport scolar, am facut ambulante, am pus motoare Toyota. 2001, luna noiembrie a fost prima luna cand uzina, dupa 8 luni, a ajuns pe plus. A fost doar un moment de glorie, sprijinul guvernamental promis n-a mai venit".
In 5 noiembrie 2002, sindicalistii de la Uzina ARO Campulung au ales sa recurga la o solutie extrema si inedita ca sa-si scoata societatea din datorii: ei vor sa doneze sperma. Conform calculelor pe care le-au facut, muncitorii spun ca in niciun an de zile pot aduce uzina la profit si raman bani si de investitii.
Acest episod tragicomic a facut inconjurul lumii, a devenit subiect de film, dar nu a putut schimba soarta uzinei ARO!
Politicul era nelipsit la ARO. Daca directorii erau numiti de catre FPS sau mai tarziu APAPS, pe langa ARO se invarteau nume sonore. Un personaj principal al jocului de interese ce gravitau in jurul lui ARO este Constantin Nicolescu, presedinte al Consiliului Judetean Arges, fost senator. Acum este indisponibil. Din diverse motive.
Acum cateva saptamani, in timpul unei audieri la DNA, presedintelui Consiliului Judetean Arges i s-a facut rau. De atunci nu am reusit sa mai luam legatura cu dumnealui.
In jurul lui ARO exista o retea de distributie de masini, iar dealerii castigau cu mult mai mult decat producatorul.
Prin grupul controlat de Constantin Nicolescu se defasura importul de motoare, dar si contractele guvernamentale pentru ARO.
ULTIMELE ȘTIRI
CELE MAI CITITE
Etichete: ARO, Cosmin Savu, Romania te iubesc,
