„România cu de toate”, partea I. Comunitățile noastre locale au o nevoie cronică să ajungă din urmă nivelul de civilizație al secolului XXI. Exact pentru acest salt de dezvoltare, Guvernele României au conceput programe speciale, unul după altul. 

În prezent, 15 miliarde de euro sunt promise de statul român prin programul Anghel Saligny. Pentru dezvoltarea comunităţilor locale. Suma record vine după alte 10 miliarde alocate în ultimii zece ani, care în unele localităţi au adus transformări radicale.

În foarte multe, însă au fost doar sume care au îngroşat conturile primarilor şi constructorilor. În urmă, dezastru. Şantiere abandonate, proiecte nefuncţionale. O treime din totalul finanţărilor aprobate de Ministerul Dezvoltării sunt încă neterminate, altele neîncepute, după 10 ani.
 

Cum să cheltuieşti milioane de euro în proiecte nefuncţionale sau inutile? Să iasă la tablă România!

 

În Dâmboviţa un pod duce spre o pădure şi câteva păşuni, iar asfaltul de sute de mii de euro acoperă o suprafaţă generoasă de drum în câmp, în timp ce oamenii circulă pe un drum judeţean de pământ.

Mii de proiecte finanţate fără studii de oportunitate şi fără vizite în teren de la minister. Cei peste 3000 de primari s-au prins în horă PNDL şi au cerut Guvernului să le deconteze lucrări de modernizare a satului românesc. Banii au venit cu târâita, iar proiecte început acum 10 ani aşteaptă încă ianugurarea.

În urmă cu câteva săptămâni, am văzut la „România, te iubesc!”, tehnici de fradurare a banilor publici prin îngroparea sub asfalt a secretului privind cantităţile de material folosite. Azi trecem la alte capitole: investiţii în apă, canalizare, iluminat, modernizare şcoli. Toate necesare. Dacă ar fi făcute cum trebuie.

Încă un miliard de euro pentru conectarea gospodăriilor la reţele de apă. Lucrări începute acum opt ani, cedează înainte de a fi date în folosinţă.
 

Cum au ajuns să fie finanţate lucrări inutile puse în scenă de primari fără viziune

 

Vizităm mai multe localităţi din România ca să înțelegem cum au ajuns să fie finanţate lucrări inutile puse în scenă de primari fără viziune. Unii ne-au primit, alții s-au ascuns.

Autorităţile centrale au grijă să anunţe suplimentarea fondurilor cu încă 15 miliarde de lei pentru programul Anghel Saligny. Programul Anghel Saligny va avea 65 de miliarde de lei.

În ciuda semnalelor de alarmă trase de experţi din societatea civilă şi curtea de conturi.

Cseke Attila, ministrul Dezvolatării:Nu sunt de acord. E un program bun.

Programul ar fi cu adevărat bun dacă ar fi pe modelul fondurilor europene: studii de oportunitate, controale pe fiecare etapă de execuţie şi decontare şi, mai ales, penalizarea primarilor care nu duc la bun sfârşit lucrările în termenul asumat. Altfel, ajungem frecvent în situaţia în care Ministerul ştie din raportări că are un proiect finalizat, dar în realitate situaţia e diferită.

Trei sute de milioane de euro a alocat Ministerul Dezvoltării proiectelor depuse de primari pentru poduri şi podețe. Însă doar 40% a fost absorbită de aceştia, iar zeci de lucrări zac neterminate, dar ţin sub piloni milioane de euro decontate.

La Darmăneşti, în Dâmboviţa, primarul care era în funcţie în 2015 cere finanţare pentru un pod peste un pârâu care curge de câteva ori pe an, când plouă abundent. Primeşte o finanţare de aproape 2 milioane 400 de mii de lei, dar lucrările întârzie. În 2020, noul primar încheie contract cu o firmă care se obligă să predea podul până la sfârşitul acelui an.

Paula Herlo: Cunoşteaţi firma?

Valentin Mihalache, Primarul Comunei Darmăneşti: „Nu de unde?

Paula Herlo: Nu-i ştiaţi pe patroni?

Valentin Mihalache, Primarul Comunei Darmăneşti: Nu.


De fapt, îi cunoştea. Le atribuise, fără licitaţie, un proiect în 2019.

Valentin Mihalache Primarul Comunei Darmăneşti: „Am găsit în 2019.

Paula Herlo: Deci îi ştiaţi?

Valentin Mihalache, Primarul Comunei Darmăneşti: Ştiam administarorul, nu firma.

Administratorul e şi chiar patronul firmei, deci primarul ştia cu cine lucrează. Societatea a oprit lucrările în 2021.

Paula Herlo: De ce nu s-au terminat?

Valentin Mihalache, Primarul Comunei Darmăneşti: Că au intrat în insolvență. Au intrat în insolvență în 2021. Ei aveau ca termen de predare decembrie 2020. Le-au prelungit, a fost stare de Covid.

Banii i-a încasat în cuantum de 100% din finanţarea pusă la bătaie de Ministerul Dezvoltării. În plus, Curtea de Conturi a notat că firma a încasat 20 de mii de lei pentru lucrări nefăcute. Deşi podul se opreşte într-o pădure, primarul îşi imaginează aici o zonă rezidenţială. Susţine că a semnat un nou contract pentru terminarea lucrărilor.

Primarul recunoaște, banii ar fi putut fi folosiţi altfel, câtă vreme la păşuni se poate ajunge prin albia pârâului care e mai tot timpul secat.

Aceeaşi firmă ar fi trebuit să facă funcţională canalizarea comunei, proiect început în urmă cu 15 ani. Au săpat câteva şanţuri, au adus câteva tuburi şi s-au oprit. Pentru asta au încasat 138 de mii de lei din cele aproape 2 milioane de lei puse la bătaie de Ministerul Dezvoltării.

În cei şase ani de mandat, primarul se laudă cu nişte locuri de joacă, 2 kilometri de asfalt, supraveghere video, iluminat şi cam atât.

Valentin Mihalache: „Deocamdată, proiectele mari finanțate nu sunt gata pentru că am beneficiat de foarte multe probleme cu aceste proiecte.

Problemele de care au beneficiat proiectele, care ar fi trebuit să aducă civilizație în satele lor, se referă şi la felul în care aceşti primari se gospodăresc. Altfel, nu se explică de ce, tot în comuna lui, o şcoală care a costat un milion de euro, zace în paragină.

Școala profesională de la Darmăneşti e exemplu clar despre cum se fac investiţiile în România. Fără vizite în teren, fără studii privind relevanța lor în zonă, fără să-i pese cuiva sau să plătească cineva pentru risipa banului public.

Tot fără noimă e şi o investiţie făcută în Vlădeni. Aici autorităţile au reuşit să convingă Ministerul Dezvoltării să le finanţeze asfaltarea a două drumuri comune cu un milion de euro.

Andrei Joița e consilier local şi ar fi trebuit să facă parte din comisia de recepţie a drumului. Edilul local a decis să-l scoată din schemă şi l-a recepţionat cu alţi consilieri din partidul ei. Să nu existe discuţii. Mai ales că drumul nu respecta proiectul tehnic.

Andrei Joița. Consilier Local la Vlădeni: „Cum lungimea e de 2070 m, vedem că s-a făcut o economie substanțială.

Echipa a mers la primărie să vorbească cu conducerea, ca să înţeleagă de ce a acceptat să renunţe la şanţurile betonate care ţin drumurile în viaţă. La Primărie, în miezul zilei, echipa a găsit-o doar pe secretară.

Paula Herlo: Când se întoarce doamna de la achiziţii şi doamna primar?

Secretară: „O oră, două ore.

Echipa se întoarce după două ore. La scurt timp află că primăriţa s-a întors la birou. Doar că, aflând că o caută, a încuiat uşa de la intrare.

Pe geam îi vede secretara primăriei care le dăduse iniţial informaţii. O roagă să le deschidă. Nu se întâmplă asta, iar din interior vin informaţii că Maria Poşircă a încuiat toate uşile. Echipa a scris un mesaj prin care îi cere un punct de vedere. În tot acest timp, angajatele primăriei care îşi terminaseră programul vor să plece. Aleg să iasă prin spate, pe la taxe şi impozite.

Parcarea s-a golit şi-au rămas două maşini. A echipei şi a primăriţei. Timp de trei ore au aşteptat-o. Pe stradă, mai multe persoane le urmăreau toate mişcările.