Copiii se droghează de la 12 ani, iar statul nu e în stare să prevină și să le trateze adicțiile. Un singur spital face asta

×
Codul embed a fost copiat

Recuperare fără scăpare- partea a III-a. Consumul de droguri e în creștere. Din păcate, scade tot mai mult vârsta de la care tinerii se apucă de stupefiante.

Cei care tratează aceste suferințe avertizează că nu suntem pregătiți, că nu avem centre în care consumatorii sa fie reabilitați. Iar statul român aproape că lipsește din această poveste.

Statul a cheltuit în schimb multe milioane de lei pe clădiri în care ar fi trebuit să se facă terapie. N-au fost folosite niciodată.

Dar există și vești bune. Avem ONG-uri și câțiva specialiști care demonstrează că reabilitarea este posibilă și că nu e nevoie de bugete uriașe pentru reușită. Ajung voința și omenia.

Aici avem o clădire din propietatea județului Harghita, care a fost dată în anul 2006 în administrarea Antidrog.

Citește și
canabis
Canabisul recreaţional devine legal în Germania. Unii oameni se tem că tot mai mulți minori vor consuma droguri
Procesul accidentului produs de Monica Macovei se complică. Ce valoare are „punctul de traumă” și de ce solicită victima despăgubiri de 500.000 de euro

Orașul Bălan, Harghita. În această clădire ar fi trebuit să funcționeze o comunitate terapeutică pentru reabilitarea consumatorilor de droguri.

Clădirea din Bălan e goală și se dărâmă. Despre necesitatea unor astfel de centre se discută în România mai bine de 20 de ani. Până acum, nu s-a întâmplat. Asta în condițiile în care crește numărul consumatorilor și scade vârsta de la care tinerii se apucă de droguri.

La sfârșit de a VI-a am început. În fiecare an încep copiii și mai mici, și mai mici să consume droguri. Mai întâi am început cu alcolul și când alcoolul nu își mai făcea efectul ca la început am intrat într-un anturaj mai nasol și am început să consum droguri”.

Acest copil abia a împlinit 14 ani. Se luptă cu dependența.

Foarte ușor de găsit droguri. Te duci la aproape orice colț de stradă și găsești”.

Și acest tânăr s-a apucat de droguri tot în clasa a VI-a.

- Câți ani ai?
- 16.
- Și cum ai ajuns în povestea asta?
- Să consum? Din prostie. Pentru că am început clasic cu o țigară, mai o băutură și după în cluburi am dat și de oameni care consumau cristal. Și pur si simplu din prostie, beat fiind, am încercat și eu și din prima îți dă o dependență cumva, te face să vrei să mai încerci, să mai încerci, cam asta e. Am avut 2 ani de zile. Consum întruna
”.

Datele oficiale arată că 1 din 10 adolescenți a consumat canabis cel puțin o dată în viață. În ultimii ani s-a dublat numărul consumatorilor frecvenți.

Eugen Hriscu, medic psihiatru: ”Ce știm și este extrem de îngrijorător este că suntem singura țară din Uniunea Europeană, din Europa chiar, în care cel mai consumat drog în mod oficial admis de statul român în populația generală sunt etnobotanicele și nu canabisul cum se întâmplă în restul țărilor. Ceea ce reprezintă o criză uriașă de sănătate publică, pentru că aceste substanțe sunt substanțe extrem de toxice, care dau o dependență extrem de mare și care sunt și foarte ieftine”.

”- Îți dădeai seama în timp ce consumai că îți faci rău?
- Da. Dar cumva acceptai foarte ușor, foarte simplu.
- Că îți faci rău.
- Da. Nu, pentru că nu, pur și simplu, aveam momente în care mă simțeam că nu mai aveam aia, nu mai nimica și în seara aceea poate nu mai consumam, dar seara următoare tot.
- Și astea de unde le luai?
- Păi, e plin. Acum, nu știu, generația asta, n-ai cum să nu dai de ele
”.

ANA a reabilitat un imobil pentru un centru terapeutic, după care l-a golit de mobilă

Vara trecută, în 2 Mai, un tânăr s-a urcat drogat la volan și a omorât doi studenți nevinovați. Toate autoritățile au vorbit atunci despre nevoia unor măsuri, despre lupta împotriva drogurilor.

Au rămas doar vorbe. Avem o agenție națională antidrog aflată în subordinea Ministerului de Interne. Ea ar fi trebuit să se ocupe de amenajarea centrului terapeutic de la Bălan, pe care l-a primit în administrare acum 18 ani.

Alex Dima: ”Într-un raport al Curții de Conturi din toamna anului trecut se atrage atenția că statul român a aruncat aiurea bani de-a lungul anilor în centrele pentru comunități terapeutice. În document se arată că aici, la Bălan, există dotările necesare pentru funcționare. Aici, probabil, trebuia să fie bucătăria, pentru că pe această ușă există o întreagă listă de inventar cu pahare, căni pentru ceai, solnițe și așa mai departe. Toate dotările necesare pentru bucătărie. Iar aici, o sală de sport. Patru biciclete pentru fitness, masă pentru ping-pong, paletă și așa mai departe. În raport se arată că mai bine de jumătate de milion de lei s-au investitit aici”.

Georgiana Dabija conduce Agenția Națională Antidrog.

Georgiana Dabija, director ANA: „Banii au fost investiți din punct de vedere al întreținerii clădirilor.
Reporter: Toți banii au fost de întreținere, acoperiș, țiglă, ele au avut ceva dotări în interior?
Georgiana Dabija: „Absolut nimic. Nu au fost paturi sau lucruri de genul ăsta. Nu au fost, cel puțin în urma a ceea ce noi am identificat acolo nu am identificat”.

Anul trecut, agenția a dat înapoi clădirea Consiliului Județean Harghita. Birtal Antal este director de patrimoniu în consiliul județean.

Birtal Antal, director patrimoniu CJ Harghita: Deci, după informațiile mele, imobilul a fost mobilat.
Reporter: A fost mobilat?
Birtal Antal: Da.
Reporter: De ei, de agenție?
Birtal Antal: De ei, de ei.
Reporter: Și?
Birtal Antal: Și înainte să ne predea, au luat, că era în proprietatea și în gestiunea lor.
Reporter: Și au luat mobilierul de aici?
Birtal Antal: Da.
Reporter: Ah, interesant. Și toată clădirea era mobilată?
Birtal Antal: Nu știu. Nu știu. Dar era mobilier. Era mobilier”.

Când au scos mobilierul, angajații agenției au omis să smulgă de pe pereți și aceste liste de inventar.

Bicicletă pentru fitness, 4 bucăți, masă pentru ping-pong, paletă, gantere. Inventarul este din 28 noiembrie, 2017. Nu mai e nimic. Și n-a funcționat nici măcar o zi”.

În 41 din cele 47 de prevenire ANA din țară nu există echipă terapeutică

Rostul Agenției Naționale Antidrog este să prevină consumul, să consilieze și evalueze consumatorii. Are repezentanți în toată țara. Insuficienți însă. Sunt locuri în care este un sigur angajat pe un întreg județ.

Georgiana Dabija, director ANA: Prioritatea noastră acum sunt copiii și asta trebuie să fie prioritatea tuturor, pentru că aici avem noi o problemă de educație.
Reporter: Și cum faceți asta?
Georgiana Dabija: Avem programe de la grădiniță. Să încercăm să gestionăm emoțiile, să învățăm să avem un stil de viață sănătos.
Reporter: Unde faceți asta?
Georgiana Dabija: Că fiica mea e la școală, aici depinde foarte mult de cadrele didactice. Avem parteneriate cu toate școlilele, majoritatea școlilor”.

”- În școală au venit și au vorbit niște polițiști despre consum sau despre cum să aveți grijă, să vă protejați.
- Nu, n-au fost.
- Numai niște profesori ne-au zis, dacă știm pe cine consumă din liceu, să le spunem. Asta e cea mai mare prostie. O fost spusă doar așa, cumva. Au zis, dacă știm pe cineva din liceu, să le spunem lor. Normal că nu le spunem. Și asta e singura prevenție făcută în școală.
- Da, atât a fost, da
”.

În raportul Curții de Conturi se arată că în 41 de 47 de centre de prevenire ale agenției din țară nu există echipă terapeutică completă care să asigure evaluările solicitate și serviciile minime de asistență integrată pentru consumatorii de droguri.

Sebastian Marcu, ofițer ANA: ”A fost o unitate de transmisiuni. În 2005 a fost preluată de Ministerul de Interne în vederea unei comunități terapeutice. Asta e clădirea principală. Pe aici trebuie să intrăm”.

Pe un deal din comuna Mica, în apropiere de Dej, agenția deține această clădire. E goală.

Alex Dima: ”În perioada 2005-2009, statul român a investit aproape un milion de lei aici, la Mica. Au fost curățați pereții, au fost scoase ușile, schimbat ferestrele și lucrările au rămas în acest stadiu. Atât s-a putut. Eu am copil. Nu mi-aș duce copilul într-o clădire gri, trebuie o clădire care trebuie pregătită”.

Agenția, statul nu au avut și nu au personal pregătit pentru a lucra cu persoanele dependente de droguri. Acesta e principalul motiv pentru care centrele terapeutice nu au funcționat. La Dejani, în Brașov, la poalele Făgărașului, agenția a avut până de curând în administrare un centru. Nu s-a întâmplat nimic în el, cu toate că aici s-a investitit cel mai mult și este funcțional.

Georgiana Dabija, director ANA: Dejaniul s-a dus către o altă unitate care aparține Ministerului Afacerilor Interne.
Reporter: Și ce se întâmplă acolo?
Georgiana Dabija: Au altă utilitate.
Reporter: Și eu dacă vreau să mă duc acolo să filmez cu cine trebuie să vorbesc?
Georgiana Dabija: Proprietarii de acum.
Reporter: Și care sunt? Cine poate spune?
Georgiana Dabija: O să ne uităm în documente și o să vă dăm”.

La stat, dependenții de droguri sunt tratați doar în spitalele de psihiatrie

Alex Dima: ”Autoritățile își împachetează neputința și incompetența în secretomanie. Peste tot sunt semne care avertizează că acest centru nu trebuie să fie fotografiat. Dincolo de multele milioane de lei care au fost aruncate aici, în acest loc se puteau salva vieți. Dar nu s-a întâmplat. Hai, că vine paza”.

Georgiana Dabija, director ANA: ”Ni s-a atras atentia că trebuie să reglementăm situația aceastor imobile. Ele trebuie să apară în situația financiară, trebuie să corespundă dn punct de vedere al documentelor. S-au pus toate aceste documnete la punct și s-a procedat la predarea lor”.

În parlament se discută acum o lege pentru înființare a opt centre pentru dezintoxicare. Vor fi în administrarea Ministerului Sănătății. Când se va întâmpla, nimeni nu știe. Singurul loc la stat în care un dependent de drog poate fi tratat acum e în spitalele de psihiatrie.

”- Am mai fost la un spital de psihiatrie. Nu făceam decât să stau pe telefon în pat și să plâng și să dorm și nu era nicio activitate.
- Nu veneau la tine să te tragă din stare?
- Nu prea. Toți erau în paturi. Se uitau la tv sau pe telefoane
”.

Florina Rad, șef Secția Minori: ”Cam așa sunt. Mă rog, noi încercăm să creștem numărul de activități la care adolescenții au acces”.

Minorii dependenți din tot sudul României ajung în Spitalul Obregia. Șeful Secției de Psihiatrie recunoaște că pacienții nu au suficiente activități întrucât schema de personal e redusă în a doua parte a zilei și pe timpul nopții.

Florina Rad, șef Secția Minori: ”Încercăm să dezvoltăm serviciile la care ei au acces și după amiaza. Într-adevăr, majoritatea activităților sunt concentrate pe parcursul dimineții, când avem toată partea de evaluare medicală, când avem și psihologii care au program și care... Problema este dupămasă, când practic personalul care mai rămâne pe secție este alcătuit din asistentele medicale și personalul de îngrijire”.

Acest tânăr are 30 de ani. S-a apucat de droguri în pandemie.

- Am fost dus într-o clinică de stat, pentru că acolo am început, unde am stat două zile și am plecat.
- De ce?
- Nu am... tot ce se întâmplă acolo, de la cât de multă lume era, cu cât de multe probleme, eram 8 oameni într-un salon și fiecare avea alte probleme, unul țipa, altul… Condițiile erau de așa natură încât să mă agite mai tare și să mă facă să îmi doresc mai tare să iau ceva, să consum ceva, să ies din mediul ăla
”.

5.000 de euro pe lună, tratamentul într-o clinică privată

A stat o lună internat într-o clinică privată, la inaugurarea căreia mai marii de la București au venit să vorbească și să faca poze. Este prima clinică acreditată de statul român pentru reabilitarea consumatorilor.

Georgiana Dabija, director ANA: Avem nevoie și vreau să spun că anul trecut în decembrie am acreditat prima astfel de comunitate terapeutica, dar este în sistem public privat. La Tg. Mureș. Un program pilot, ei au în jur de 30 de locuri.
Reporter: Și cine plătește?
Georgiana Dabija: Organizațiile neguvernamentale și autoritatea locală, de pe plan local”.

În realitate, clinica are 24 de locuri. Cât despre plată…

”- Cine plătește pentru șederea unui pacient?
- Fiecare pacient.
- Și cât e cazarea?
- În timpul șederii mele a fost aproape 5.000 de euro.
- 5.000 de euro?
- Da.
- O lună de zile?
- Da, cu toate medicamentele și cu toate lucrurile astea.
- 5.000 de euro?
- Da.
- Și ai plătit tu și familia ta?
- Da, am avut un împrumut pe care l-am luat. Nu eu l-am luat, l-au luat părinții mei.
- Adică dacă n-ai bani, e complicat să te descurci.
- E complicat, da
”.

Pacienții primesc tot ce le trebuie aici, pijamale, lenjerie, se spală aici… Nu ne dormi să fie aerul acela de spital, spital în care trebuie să stai, dar mai bine ai pleca”.

Aceasta este echipa de medici care a pus pe picioare clinica.

Oana Muntean, psiholog: ”Legislația în momentul de față nu ne permite să decontăm anumite servicii, nu ne permite să avem contract cu Casa Națională de Sănătate”.

Ruxandra Ivan Vascan, psihiatru: Noi suntem un mic modul de reabilitare.
Reporter: Ce trebuie făcut, cine face substituire? Noi nu avem legislație?
Ruxandra Uvan Vascan: Foarte puțin, învechită, perimată, n-are nicio legătură cu anul 2024, iar nevoia este acută. Deci nu vrem să o ducem într-o zonă așa fatalistă toată treaba asta, dar nu mai este timp de vorbit doar așa ca discurs. Nevoia este mare. Nu știam cum să gestionăm telefoanele la început, atât de multă lume suna”.

Acest domn este consumator de 10 ani. A fost internat în spitalele de psihiatrie, dar fără folos. Aici e internat de o săptămână.

Ai nevoie ca cineva real să te asculte. Real să te asculte. În momentul în care te ascultă real, poate chiar dacă nu din prima, te nimerește tratamentul. Dar te ascultă și data viitoare. Te ascultă și atunci găsești o soluție împreună. Dacă acea mână întinsă e acolo, e lângă tine, treci în ziua următoare. Treci în ziua următoare și, la un moment dat, nu. Probabil, sper, cred că nu îți mai trebuie”.

Spitalul Voila, singurul din țară în care minorii sunt tratați civilizat pentru adicții

Spitalul Voila este în acest moment singurul loc în care pot fi tratați în condiții civilizate minorii cu adicții. Locul a început să își schimbe fața.

Coboară patul. Nu ne-am fi gândit noi ca spital public la așa ceva. Și e chiar mișto, nu facem neregulă”.

Managerul spitalului, Irina Minescu, arată saloanele proaspăt renovate, cu paturi moderne, pereți colorați, băi și dușuri. Proiectul e o colaborare între spital, Asociația Zi de Bine și medicul Eugen Hirscu.

Eugen Hirscu, medic psihiatru: ”Din păcate, până în prezent, România nu a avut niciun centru de tratament specific al dependenței de droguri la minori. De nenumărate ori, eu și colegii mei am fost în situația de a le spune părinților ”așteptați să facă 18 ani și abia apoi îi putem găsi un loc la adulți”.

Problema cu serviciile pentru adulți, fiindcă nici unul dintre ele nu este gratuit, adică în momentul de față statul român nu are niciun astfel de centru cu paturi, specializat în tratarea dependențelor”.

Din această nevoie s-a născut proiectul de la Voila.

Să creăm și un spațiu în care tinerii pacienți să vrea să vină. Pentru că există și bariera asta de foarte multe ori a zidului gri de spital, paturile de metal care scârțâie și așa mai departe. Pentru că dacă vorbim de o ședere prelungită, de lungă durată, trebuie să existe și un mediu prietenos pentru un copil”.

Ziua este împărțită pe activități, în așa fel încât pacienții să nu fie lăsați de izbeliște, practic cum se întâmplă în majoritatea spitalului de psihiatrie.

Îți iei tratamentul dimineața, îți mai iei tratamentul după amiază, îți mai iei tratamentul seara. Mai este masa și în rest, astea sunt toate activitățile.

Irina Minescu, manager Spital Voila: ”Acești adolescenți vor avea un program structurat care începe cu înviorarea, cursuri, prânz, terapii de grup după amiaza. Vor presta terapii de grup după ora 3”.

Asociația Zi de Bine plătește psihologi care fac terapie după amiaza într-un spațiu special amenajat. Mai nou, voluntarii vin aici să-i ajute pe acești copiii să se salveze. Și povestea începe să dea roade.

”Eu am învățat ce să nu fac cu adolescenții”

E liniște și pace aici. E totul renovat. Îmi vine să stau de drag aici, nu ca la alte spitale”.

Amenajarea spațiilor și școlirea personalului au costat 130.000 de euro.

Melania Medeleanu, fondator Asociația Zi de Bine: ”Nu e o suma mică, dar fără îndoiala nu e o sumă mare. Și dacă o raportezi la nevoie, aici ar trebui investite cu adevărat milioane de euro pentru că e departe de a mai fi o problemă individuală. E o problemă sociala. Se transformă ușor într-o problemă socială și dacă tot spunem e nevoie fără să facem nimic, asta nu are cum să fie bine”.

Tot personalul care se ocupă de minorii cu adicții participă la cursurile organizate de medicul Hriscu aici.

Eugen Hriscu, medic psihiatru: ”Ce își propune genul ăsta de program este să deconstruiască dependența și să îi ajute pe oameni să înțeleagă cum funcționează creierul lor când apare o poftă, atunci când apare un gând de a consuma, pericol de recădere, pentru că oamenii nu își înteleg propria minte…și practic în momentul în care oferi genul ăsta de info și omul înțelege că dacă mă duc acolo o să simt poftă și omul are și experiența asta, atunci înțelege că sunt niște mecanisme și nu se mai simte lipsit de apărare. Începe să înțeleagă, începe să aibă un pic de control”.

Începi să controlezi situațiile, ai control asupra situațiilor în care mă expun. Nu pot să controlez, să nu am poftă atunci când mă uit la prietenii mei care consumă, dar pot să am control, să controlez, să nu mă expun la situația prin care aș fi acolo, asupra situațiile de risc”.

Nu pot să controlez pofta. Ea apare. Dar pot să controlez odată ce ea apare. Să aștept 15 minute, pot să activez niște mecanisme și niște strategii pe care le-am construit în ședința de terapie și le activez. Sun un prieten, de exemplu”.

Irina Minescu, manager Spital Voila: ”Eu una am învățat ce să nu mai fac cu adolescenții. Pentru că eram prea confruntativă așa, ”uite ce a făcut mama pentru tine și tu o răsplătești” ori aici e doar parțial vorba de asta. El e în situația că a vrut, n-a vrut. Dezvolți cumva motivația de schimbare”.

Statul a finanțat centre de reabilitare, dar banii s-au irosit și nimeni nu a răspuns

Poveștile copiilor de aici sunt înfiorătoare. Acest puști a condus o întreagă rețea de distribuție a drogurilor.

”- Eu am construit… imperiu al meu, eu am 14 ani acum.
- 14 ani acum?
- Da.
- Deci de la 12 ani?
- De la 12 ani, da.
- Și cum ai intrat?
- Pur și simplu de la o țigară cu marijuana de la un prieten, care mi-a oferit-o un prieten la școală
”.

O mamă tocmai și-a adus fiica de 14 ani.

Când a început legalele, s-a dus filmul ei. Pentru că dependența este foarte mare, așa cum mi-a spus ea, și că nu se poate opri. Este atât de ieftin și ajungi ca un copil în locul ăsta și consumi odată și vrei, vrei, vrei”.

E ceva îngrozitor. Nu știi ce să faci. Vrea să fure. Vrea să-ți ia telefonul. Vorbesc cu poliția să o găsească. Vine ambulanța. Deci, viața noastră s-a destrămat”.

Irina Minescu, manager Spital Voila: ”Majoritatea părinților află despre consumul de drog după câteva luni. Și asta mi se pare groaznic. Primul pas trebuie să menții o relație foarte bună cu copilul tău ca să vezi foarte bine când are loc o schimbare. Când nu mai e preocupat de ce era”.

Acum în centru sunt 20 și ceva de copii. Managerul vrea să reparare și restul pavilioanelor și să extindă capacitatea. Spitalul de la Voila e dovada că se poate și poate fi luat ca exemplu de alte spitale.

Statul și funcționarii lui puteau de mai bine de 20 de ani să construiască astfel de centre. Le-a avut în plan, le-a finanțat. Banii s-au dus pe apa sâmbetei și nimeni n-a răspuns.

Înalții funcționari de la Interne, Sănătate, Educație ar trebui să înțeleagă că stă în puterea lor să miște lucrurile. Dacă nu au habar cum să o facă pot merge la Voila să priceapă. Dar trebuie să se oprească din a mima că își fac datoria și să se apuce de treabă. Să salveze vieți.

Articol recomandat de sport.ro
FOTO Adrian Mutu s-a întâlnit cu Cristiano Ronaldo în Arabia Saudită: "Legendă și superstar mondial"
FOTO Adrian Mutu s-a întâlnit cu Cristiano Ronaldo în Arabia Saudită: "Legendă și superstar mondial"
Citește și...
Ce riscă un presupus traficant de droguri care organiza petreceri la care musafirii primeau tot soiul de substanțe interzise
Ce riscă un presupus traficant de droguri care organiza petreceri la care musafirii primeau tot soiul de substanțe interzise

Anchetă DIICOT în Prahova și Dâmbovița, unde un presupus traficant de droguri organiza petreceri la care musafirii primeau tot soiul de substanțe interzise.  

Canabisul recreaţional devine legal în Germania. Unii oameni se tem că tot mai mulți minori vor consuma droguri
Canabisul recreaţional devine legal în Germania. Unii oameni se tem că tot mai mulți minori vor consuma droguri

De luni, în Germania, adulții au voie să consume, să dețină și să cultive canabis în scop recreațional, într-o cantitate limitată.

Doi părinți sunt acuzați de trafic internațional de droguri după ce le-a fost schimbată eticheta de la bagaje, pe aeroport
Doi părinți sunt acuzați de trafic internațional de droguri după ce le-a fost schimbată eticheta de la bagaje, pe aeroport

Un cuplu ar putea fi condamnat la închisoare în Turica, după ce personalul a descoperit că etichetele de la bagaje fuseseră folosite la alte valize ce conțineau cocaină.

Droguri găsite într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Câți bani avea în cameră studentul arestat pentru trafic
Droguri găsite într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Câți bani avea în cameră studentul arestat pentru trafic

Droguri în cantități impresionante au fost găsite de polițiști într-un cămin studențesc din Cluj-Napoca. Un student de 21 de ani a fost arestat preventiv, după ce anchetatorii au stabilit că el vindea substanțele halucinogene.

"Vorbește cu mine, tot timpul, despre orice". Experții antidrog îi ajută pe părinți să-i ferească pe copiii lor de droguri

Dependența de substanțe nu începe cu droguri de mare risc. Ci banal. Copiii trebuie protejați în familie. Însă nu cu interdicții, ci prin alianțe. Cum să comunicăm, permanent, în mediul familial, ne spune Agenția Națională Antidrog.

Recomandări
Războiul din Ucraina a scos la iveală defecte grave ale unora dintre cele mai sofisticate sisteme de luptă americane
Războiul din Ucraina a scos la iveală defecte grave ale unora dintre cele mai sofisticate sisteme de luptă americane

Deblocarea ajutorului militar american în valoare de 61 de miliarde de dolari în aprilie a reprezentat un impuls pentru forțele ucrainene aflate în dificultate în fața invadatorilor ruși.

Domeniul în care românii obțin premii internaționale, dar din care nu lipsește frauda atunci când se cer fonduri europene
Domeniul în care românii obțin premii internaționale, dar din care nu lipsește frauda atunci când se cer fonduri europene

Greșim pe mâna noastră și ne mirăm că autoritățile suflă și în iaurt atunci când verifică proiectele de finanțare.

Guvernul promite să șteargă informațiile false din online în cel mult 24 de ore. Unde pot fi raportate dezinformările
Guvernul promite să șteargă informațiile false din online în cel mult 24 de ore. Unde pot fi raportate dezinformările

Videoclipurile, anunțurile sau știrile false vor putea fi raportate autorităților și șterse în cel mult 24 de ore de pe rețelele de socializare.