În 2025, România a înregistrat, potrivit metodologiei ESA 2010, venituri bugetare totale de 35,4% din PIB, în creștere cu 1,4 puncte procentuale față de 2024. Ponderea veniturilor fiscale a crescut de la 28,7% la 29,2% din PIB.
Conform celor mai recente evaluări prezentate în studiul anual al Comisiei Europene din decembrie 2025, deficitul de încasare a TVA în România a crescut de la 26,7% în 2022 la 30% în 2023, echivalentul a circa 9,2 miliarde de euro. România a rămas astfel pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește acest indicator. Spre comparație, în primele șapte luni ale acestui an, statul a plătit creditorilor (în contul dobânzilor aferente datoriei guvernamentale) peste 40 de miliarde de lei, cu 8 miliarde de lei mai puțin decât „gap-ul de TVA”.
În ciuda creșterilor, România rămâne pe penultimul loc în UE27 în ceea ce privește veniturile fiscale. Nivelul veniturilor bugetare este cu 11 puncte procentuale sub media UE, de 46,4% din PIB, iar veniturile fiscale sunt cu 11,2 puncte procentuale sub media europeană, de 40,4%.
România se situează, de asemenea, sub nivelurile înregistrate de alte state din Europa Centrală și de Est. Croația are venituri bugetare de 47,1% din PIB și venituri fiscale de 39,3%, Slovenia are 47,1%, respectiv 39,1%, iar Polonia are 43,6%, respectiv 37,6%. Comparativ cu Bulgaria, ponderea în PIB a veniturilor bugetare din România este mai mică cu 2,7 puncte procentuale, iar cea a veniturilor fiscale cu 0,9 puncte procentuale, potrivit raportului anual.
România are cea mai mare gaură de TVA din UE
Una dintre principalele probleme evidențiate în raport este colectarea TVA. România a avut în 2025 cel mai scăzut nivel dintre statele din Europa Centrală și de Est atât în ceea ce privește ponderea încasărilor din TVA în PIB, cât și raportat la nivelul cotei medii ponderate de TVA.
Raportul arată că încasările din TVA sunt afectate de „deficitul de încasare a TVA”, indicator care măsoară eficacitatea măsurilor de asigurare a conformității și respectării legislației în materie de TVA.
Acesta reprezintă diferența dintre veniturile din TVA estimate teoretic a fi încasate, în condiții de conformare deplină, și veniturile încasate efectiv de administrația fiscală.
La nivelul UE27, media deficitului de încasare a TVA a crescut de la 7,9% în 2022 la 9,5% în 2023, cu 1,6 puncte procentuale. Prin urmare, deficitul României este de circa 3,2 ori mai mare decât media europeană.
Potrivit raportului, adâncirea decalajului din România a fost favorizată de încetinirea creșterii economice, de majorarea ponderii serviciilor în valoarea adăugată brută și de reducerea numărului de intrări în faliment ale companiilor din România. În sensul diminuării decalajului au acționat creșterea volumului plăților digitale și încetinirea ritmului de creștere a turismului.
Veniturile fiscale se bazează pe taxe indirecte și contribuții sociale
Raportul Consiliului Fiscal arată că România are și o structură a veniturilor fiscale diferită de media europeană.
În 2025, impozitele directe au reprezentat 21,6% din totalul veniturilor fiscale din România, cu 11,3 puncte procentuale sub media UE27, de 32,9%. Ponderea este similară celei din Bulgaria, de 21,6%, și Sloveniei, de 21,7%, fiind peste Croația, cu 20,1%, Ungaria, cu 21,2%, și Polonia, cu 21,3%.
În schimb, impozitele indirecte au avut în România o pondere de 38,4% din veniturile fiscale, peste media UE27 de 31,7%. Nivelul este însă sub cel din Croația, de 48,9%, Ungaria, de 48,6%, și Bulgaria, de 47,8%, precum și sub media statelor din Europa Centrală și de Est, de 39,2%.
Contribuțiile de asigurări sociale au reprezentat 40,1% din structura veniturilor fiscale din România în 2025, peste media UE27 de 35,4% și media ECE de 37,4%.
Astfel, impozitele indirecte și contribuțiile de asigurări sociale au reprezentat împreună 78,4% din veniturile fiscale ale României, același nivel ca în Bulgaria și cu 11,3 puncte procentuale peste media UE27.
În ceea ce privește contribuțiile de asigurări sociale plătite de angajați și angajatori, România se situează la mijlocul clasamentului statelor analizate.
În 2025, încasările din CAS s-au menținut la 11,7% din PIB, în condițiile unei cote legale de contribuții sociale de 37,25%, aceasta fiind a cincea ca mărime dintre statele analizate.
Veniturile colectate de România sunt superioare celor din Bulgaria, unde încasările au fost de 9,2% din PIB, la o cotă legală de 33%, Ungaria, cu 10,7% din PIB la o cotă de 31,5%, și Lituania, cu 11,4% din PIB la o cotă de 22,4%.
Astfel, deși cotele de TVA au fost majorate ca urmare a pachetului de măsuri fiscal-bugetare adoptat în iulie 2025, din perspectiva ponderii încasărilor din TVA în PIB și a nivelului cotei medii ponderate de TVA, România s-a situat pe ultimul loc între statele ECE și în 2025.
Importanța digitalizării
Potrivit raportului, nivelul scăzut al veniturilor fiscale și bugetare din România este atât efectul unei administrații fiscale ineficiente, cât și al unor cote mai reduse de impozitare, ca urmare a relaxărilor fiscale succesive din trecut.
Raportul apreciază că poziționarea României printre ultimele țări din UE27 în ceea ce privește veniturile bugetare și fiscale este efectul unor erori repetate în construcția regimului fiscal, al ignorării necesității de creștere a veniturilor fiscale și al unui aparat de administrare fiscală nemodernizat, cu reforme lente și parțiale.
Totodată, raportul arată că legislația și aplicarea acesteia au favorizat o „cultură a impunității”, care a permis fraudarea bugetului public.
În acest context, digitalizarea administrației fiscale este indicată drept principalul instrument pentru creșterea conformării voluntare, reducerea economiei subterane și asigurarea sustenabilității finanțelor publice. Reducerea deficitului de încasare a TVA depinde, potrivit raportului, într-o măsură decisivă de adoptarea și extinderea instrumentelor digitale de administrare fiscală și de creșterea capacității ANAF de a monitoriza și analiza tranzacțiile economice în timp real.
