România se află sub media Uniunii Europene la toți indicatorii analizați pentru serviciile publice digitale. Interacțiunea dintre cetățeni, companii și administrație rămâne în continuare birocratică și fragmentată, în pofida investițiilor realizate în infrastructura digitală, după cum arată raportul pe 2025 al Consiliului Fiscal (CF).
„Rezultatele indicatorilor DESI pentru România evidențiază că, în pofida investițiilor semnificative realizate în infrastructura digitală a administrației publice, persistența deficiențelor privind interoperabilitatea sistemelor informatice și utilizarea încă redusă a serviciilor digitale de către cetățeni și întreprinderi continuă să limiteze eficiența administrării fiscale și să întârzie tranziția către o administrație publică pe deplin digitalizată”, arată instituția.
Cel mai alarmant indicator este cel privind utilizarea serviciilor de e-guvernare. Doar 25,43% dintre utilizatorii de internet din România folosesc astfel de servicii, în scădere de la 26,9% în 2024. La nivelul Uniunii Europene, media a ajuns la 76,03%, în creștere de la 74,7% în 2024. Practic, România se îndepărtează de media europeană într-un moment în care celelalte state membre înregistrează progrese.
Și în ceea ce privește calitatea serviciilor digitale diferența este semnificativă. Serviciile publice digitale pentru cetățeni au în România un scor de 64,25 de puncte, față de 84,64 de puncte în UE, în timp ce serviciile pentru întreprinderi au un scor de 66,83 de puncte, comparativ cu 88,59 de puncte la nivel european, mai arată CF.
Un alt indicator arată și mai clar problema. Utilizarea formularelor precompletate are în România un scor de doar 20,22 puncte, în scădere de la 24,4 în 2024. În același timp, media UE a urcat de la 70,1 la 75,93 puncte. Accesul la dosarele electronice de sănătate a rămas la 75,1 puncte în România, în timp ce media europeană este de 86,51 puncte.
Cloud-ul guvernamental, în întârziere
Una dintre principalele investiții în digitalizarea administrației este cloud-ul guvernamental, pentru care au fost alocate 550 de milioane de euro prin PNRR. Proiectul se află, potrivit raportului DESI, în faza finală a infrastructurii hardware, însă întâmpină întârzieri și blocaje în ceea ce privește migrarea efectivă a sistemelor, legislația și interoperabilitatea.
În aceste condiții, deși România investește în infrastructura necesară unei administrații digitale, dar rezultatele în utilizarea efectivă a serviciilor online rămân slabe. Deficiențele privind interoperabilitatea sistemelor informatice și utilizarea redusă a serviciilor digitale de către cetățeni și companii limitează eficiența administrației publice și întârzie tranziția către o administrație complet digitalizată.
Probleme și în digitalizarea Sănătății
Un exemplu recent este platforma „e-Sănătatea Mea”, care ar trebui să centralizeze accesul cetățenilor la programările medicale și la propriile date de sănătate. Platforma, lansată la începutul lunii septembrie, a întâmpinat însă probleme, iar pacienții nu au putut să o acceseze.
Pentru a utiliza platforma, utilizatorii trebuie mai întâi să își creeze un cont. Tocmai acest prim pas a reprezentat o problemă pentru o parte dintre cei care au încercat să se conecteze.
Problemele apar într-un context în care România are alocate prin PNRR 100 de milioane de euro pentru reconstruirea și modernizarea Platformei Integrate a Asigurărilor de Sănătate, PIAS. Obiectivul este eliminarea unei mari părți dintre formularele pe hârtie, digitalizarea trimiterilor și a concediilor medicale, integrarea rețetelor și conectarea sistemului românesc cu celelalte sisteme europene prin Spațiul European de Date Medicale.
Președintele CNAS, Horațiu Moldovan, a declarat că autoritățile și-au asumat eventualele sincope de la lansarea platformei pentru a nu amâna digitalizarea sistemului medical.
„Este un instrument viu, o opţiune în plus pentru pacienţi”, a explicat șeful CNAS, precizând că au fost operaționalizate aproximativ 10 dintre cele 12 module ale portalului. Potrivit acestuia, etapa de operaționalizare și corectare a problemelor apărute în dezvoltarea platformei ar urma să dureze aproximativ două-trei luni.
Horațiu Moldovan a mai explicat că testarea platformei este necesară, în condițiile în care sunt gestionate date medicale. Autoritățile urmăresc astfel să se asigure că înscrierea și utilizarea platformei pot fi realizate doar de persoanele care sunt titulare ale datelor respective.
Câți bani a primit România prin PNRR pentru digitalizare
România a avut alocate 1,7 miliarde de euro prin componenta „Transformare digitală” (C7) din PNRR, din care până în prezent au fost executate 373,81 milioane de euro, adică 21,5% din total. Componenta include 20 de investiții, patru reforme și 43 de ținte și jaloane.
Pentru infrastructura de cloud guvernamental sunt prevăzute 374,73 milioane de euro, din care au fost executate 176,51 milioane de euro, respectiv 47,1%. Pentru dezvoltarea cloudului și migrarea în cloud sunt alocate alte 187,06 milioane de euro. Execuția este însă de numai 4,73 milioane de euro, adică 2,5% din fondurile prevăzute. Sistemul de eHealth și telemedicină beneficiază de 300 de milioane de euro, însă până în prezent au fost executate 26,10 milioane de euro, reprezentând 8,7% din suma alocată.
Pentru digitalizarea sistemului judiciar sunt prevăzute 242,31 milioane de euro, dintre care au fost executate 50,98 milioane de euro, respectiv 21%.
Digitalizarea în domeniul mediului are un buget de 47,96 milioane de euro, iar execuția a ajuns la 8,24 milioane de euro, adică 17,2%.
În domeniul muncii și protecției sociale sunt alocate 85 de milioane de euro, iar 43,08 milioane de euro au fost executate, ceea ce reprezintă 50,7% din fonduri.
Pentru introducerea formularelor electronice în domeniul achizițiilor publice sunt alocate 0,86 milioane de euro, dintre care au fost executate 0,66 milioane de euro, respectiv 76,9%.
Cartea de identitate electronică și semnătura digitală beneficiază de 129 de milioane de euro, dar execuția este de numai 0,24 milioane de euro, adică 0,2% din buget. Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale are un buget de 12 milioane de euro, din care au fost executate 0,47 milioane de euro, respectiv 3,9%.
Pentru transformarea digitală în managementul funcției publice sunt alocate 10 milioane de euro, iar execuția este de 1,13 milioane de euro, adică 11,3%. O schemă destinată sprijinirii utilizării serviciilor de comunicații în zonele albe are un buget de 94 de milioane de euro, din care au fost executate 18,21 milioane de euro, respectiv 19,4%.
Pentru protecția securității cibernetice a infrastructurilor TIC publice și private importante pentru securitatea națională sunt alocate 100 de milioane de euro. Execuția este însă de numai 0,20 milioane de euro, adică 0,2%.
Dezvoltarea sistemelor de securitate pentru protecția spectrului guvernamental beneficiază de 38,53 milioane de euro, dintre care au fost executate 10,07 milioane de euro, respectiv 26,1%.
Pentru sporirea rezilienței și securității cibernetice a serviciilor de infrastructură ale furnizorilor de internet pentru autoritățile publice sunt alocate 18,40 milioane de euro. Aici execuția este una dintre cele mai ridicate, ajungând la 17,59 milioane de euro, respectiv 95,6%.
În schimb, pentru crearea de noi competențe de securitate cibernetică pentru actorii-cheie sunt alocate 11,31 milioane de euro, însă nu a fost executată nicio sumă. Execuția este, astfel, de 0%.
Programul de formare pentru funcționarii publici în domeniul competențelor digitale are un buget de 20 de milioane de euro. Au fost executate 5,66 milioane de euro, adică 28,3%. Pentru transformarea bibliotecilor în hub-uri de dezvoltare a competențelor digitale sunt alocate 22,63 milioane de euro. Execuția este de 6,78 milioane de euro, respectiv 29,9%.
Transformarea digitală și adoptarea tehnologiilor de automatizare a proceselor de lucru în administrația publică au un buget de 14,80 milioane de euro sub formă de împrumut. Până acum au fost executate doar 0,06 milioane de euro, adică 0,3%.
În cazul schemelor pentru perfecționarea și recalificarea angajaților din firme este prevăzut un buget de 0,00 milioane de euro, sub formă de împrumut, iar execuția este de 0%.
