Romania ar putea avea 2000 de km de partie, daca ar sti sa faca turism. Bani risipiti si someri care nu lucreaza "ca-i frig"

Legi avem, bani au fost, dar oficialii i-au cheltuit aiurea pe partii si instalatii care zac acum nefolosite.  Campania Stirilor PRO TV "Partii de milioane: lectia austriaca" ajunge acum in Bucovina. Acolo, gasim munti pe care se poate schia. Din pacate, partii nu prea sunt.

Primarii locului s-au pierdut in batalii electorale, s-au blocat in proiecte, iar proprietarii partiilor n-au inteles ca, daca ar lucra impreuna, ar avea toti de castigat.

In plus, multi localnici nu vor sa munceasca pe partie pentru ca e "prea frig".

Bucovina: un colt de rai. Calimani, Rarau, Giumalau, Suhard sunt munti pe care noi romanii am putea sa amenajam partii, sa schiem, sa atragem turisti, sa dam de munca oamenilor din zona. Din pacate, in nordul tarii partiile sunt putine si foarte scurte.

Citește și

Partia cu noroi, care a costat 5 milioane de euro si zace nefolosita. Primarul i-a indatorat pe localnici pentru 20 de ani

„Al treilea război mondial a început”. Valeri Zalujnîi, ambasadorul Ucrainei în Marea Britanie și fostul comandant al armatei, declarații

Vatra Dornei are cele mai lungi partii din nordul tarii. Din pacate aici se vede cel mai bine modul in care facem noi romanii turism. Sunt 3 partii paralele cu 3 proprietari care nu reusesc sa bata palma intre ei si sa uneasca partiile si sa faca un domeniu schiabil mai mare.

Cu toate ca sunt 3 partii in localitate, cu greu dai de ele. Un indicator ruginit te indreapta catre teleferic, asa cum se numea pe vremuri instalatia de urcat pe munte. Odata ajuns in parcare trebuie sa-ti urci echipamentul in carca pana la telescaun.

Sa privim partea plina a paharului. Asa iti faci incalzirea.

O instalatie construita in vremurile de glorie ale comunismului te urca pe partia Dealul Negru. Luca Bonches e administratorul telescaunului si actionar la firma care-l detine.

Ne punem pe drum spre varful muntelui. 25 de minute. Atat dureaza urcatul cu telescaunul de jos din vale pana sus in Dealul Negru. In 25 de minute ai timp sa admiri peisajul, dar si sa ingheti pur si simplu pe acest scaun de lemn plin de gheata, un scaun care are 35 de ani.

Din pacate asta este nivelul turismului care se face aici. Un turism de inceput de anii '80. In 25 de minute iti cam piere cheful de schiat.

Instalatia poate cara 240 de oameni pe ora. De sarbatori, coada a fost uriasa. S-a stat o ora si jumatata pentru o urcare.

Ilie Bonches este primar in Vatra Dornei si fratele administratorului de la teleschi. Si primarul, acum la al doilea mandat, este actionar la firma care detine telescaunul si se lauda ca urca muntele de 10 ori pe zi cu telescaunul.

Bani au venit in acest loc din fonduri europene. Mai bine de un milion de euro. S-a construit o pista de tubing si doua instalatii de teleschi care zac in zapada.

Ilie Bonches, primar Vatra Dornei: "Pentru ca a fost o investitie gresita. E un fel de groapa cu lei. E pentru sportivi de performanta. Si avem prea putini turisti care vor sa schieze acolo."

Prin urmare, instalatia sta nefolosita. In Austria, in Tirol, pe fiecare vale sau versant pe unde se poate schia e partie si in fiecare statiune, se construiesc instalatii noi. 1.800.000 de oameni aleg in fieacare an sa schieze in acest loc.

La Vatra Dornei, primarul nu stie clar cati turisti le calca pragul.

In localitate sunt alte doua partii: Parc si Veverita, cu administratori diferiti si separate intre ele de un sant pe care tursitii il traverseaza cu schiurile in carca.

Partia Veverita apartine primarie si a fost construita pe fonduri europene: 3 milioane de euro. Este una dintre cele mai bune din Romania, dar scurta. 800 si ceva de metri.

Petru Ariciuc este seful Salvamontului din zona si se ocupa si de administrarea partiei. Se chinuie sa-i convinga pe proprietarii celor 3 partii sa le uneasca, sa faca aici un domeniu schiabil.

Puse cap la cap, partiile din localitate ajung la 5 km si jumatate. Daca le-ar uni si ar construi legaturi intre ele s-ar putea schia aici pe aproape 10 km. Legatura s-ar face prin padure si din primele calcule nu ar trebui sa coste prea mult. Deocamdata, oportunitatea e analizata.

Undeva in Campulung Moldovenesc trebuia sa fie o partie de 4 km lungime. Lucrarile au fost incepute in 2009 si in 2012 au fost abandonate. Reluate anul trecut, cateva luni. Pana acum in acest loc s-au investit 14 milioane de euro.

Gheorghe Sologiuc este unul dintre tinerii din zona care promoveaza Bucovina. Posteaza clipuri pe Facebook prin care le trage pe autoritati de maneca: "Ar insemna dezvoltarea orasului, de la tanti care vinde cana de lapte cu 4 lei in fata casei pana la marele lant de hoteluri. Banii s-ar invarti in oras."

In biroul primarului din Campulung e sedinta convocata special pentru filmare.

Mihaita Negura, primar Campulung Moldovenesc: "Bineinteles ca echipamentele au iesit din garantie. Dar asta nu inseamna ca s-au deteriorat. Au fost puse in garantie. Sunt in garaj inchis ermetic."

Primarul e liberal. 10 milioane de euro s-au investit in partie pana in 2012. Cand s-a schimbat guvernarea si PSD-ul a ajuns la putere n-au mai fost bani pentru partie. Abia anul trecut lucrarile au fost reluate. Firma care a construit a intrat in faliment, partia a inceput sa o ia la vale.

Anul trecut, Guvernul a dat 4 milioane de euro pentru partie. S-au cumparat alte echipamente care stau acum in curtea unei firme din zona. Acum, actualul Guvern a promis ca va da 4 milioane de lei.

Pentru a finaliza lucrarile macar pe o portiune de partie de doar 2 km, primarul sustine ca are nevoie de 8 milioane de lei. Se adauga alti bani pentru drum. Prin urmare sunt sanse mari ca partie sa ramana mult si bine in acest stadiu.

In timp ce Vatra Dornei are doar 5 km de km de partie, iar Campulungul nici unul, dar au mancat multe milioane de euro, in varful muntelui, in Pasul Mestecanis, Sandu Alboi a construit un domeniu schiabil. Singur si pe banii lui.

Adunate, partiile au 3 km si jumatate lungime iar instalatiile si ratarcul au fost cumparate cu doar 40.000 de euro, second hand din Austria. A construit si un patinoar. A amenjat si pista de tubing tubing.

Acum 4 ani, l-am filmat cand construia aici. Atunci era optimist. Acum domeniul schiabil e gata, dar Alboi e trist. "Nu vin sa lucrezi ca-i frig. Ii rogi sa vina sa stea pana pe la 7-8 langa tun. Nu are decat sa il directioneze. Nu vor. Nu vor sa lucreze."

Asa ca functioneaza doar in week-end si are peste 500 de skiori pe partie. Oamenii vin si in cursul saptamanii, dar isi urca singurI schiurile.

Acum, Alboi se gandeste sa isi vanda domeniul, pentru ca s-a saturat sa se roage de oameni sa munceasca. In Austria, pe vaile unde s-au amenajat partii toata lumea traieste din turism.

In Ischgl, de exemplu, pe langa cei 1300 de localnici implicati in turism, adica tot satul, au fost angajati oameni veniti din toata lumea: peste 4000. Someri nu exista.

Primarii nostri inca mai cauta solutii, se impotmolesc in birocratie si batalii politice, se investec bani multi degeaba, iar oamenii locului se vaita ca nu au unde sa munceasca.

In Vatra Dornei sunt 700 de someri inregistrati, in Campulung 1200, iar in tot judetul Suceava peste 15.000. In Austria, oamenii au inteles ca pot sa traiasca foarte bine din turism. La noi, nu.
 

Articol recomandat de sport.ro

Tragerea la sorți pentru preliminariile CM 2026, simulată! Cu cine a picat România în grupa de 5