România trăiește astăzi un paradox. Pe de o parte, sănătatea este una dintre cele mai importante preocupări ale românilor. Peste 90%1 spun că acordă atenție sănătății fizice, iar tot mai mulți caută informații despre nutriție, longevitate și stare de bine.
Pe de altă parte, realitatea arată diferit. 62%2 dintre adulții români sunt supraponderali sau trăiesc cu obezitate, iar aproximativ unul din patru copii de vârstă școlară (28%)3 se confruntă cu exces ponderal. În plus, doar 34,2% dintre tineri consumă legume zilnic, doar 24,5% consumă fructe zilnic, iar puțin peste o treime își încep ziua cu micul dejun4.
Și mai interesant este faptul că românii știu ce înseamnă o alimentație sănătoasă. Potrivit studiului Mercury Plus România5, 68% consideră că mâncarea gătită acasă este cea mai sănătoasă opțiune, 48% spun că valoarea nutrițională a alimentelor este foarte importantă pentru ei, iar 46% recunosc că și-ar dori mai mult timp pentru pregătirea meselor. Cu alte cuvinte, intenția există. Provocarea este transformarea ei în obiceiuri care rezistă în ritmul alert al vieții de zi cu zi.
În acest context, educația timpurie poate face diferența. În ultimii 15 ani, prin programele „Și Eu Trăiesc Sănătos!” (SETS) și „Traista cu Sănătate”, susținute de Nestlé România împreună cu parteneri din educație și sănătate publică, peste 600.000 de copii, peste 4.000 de profesori și peste 160.000 de membri ai familiilor au fost implicați în activități care promovează alimentația echilibrată, mișcarea, somnul și starea de bine.
Am discutat cu Nicoleta Tupiță despre contradicțiile pe care le vedem astăzi în stilul nostru de viață și despre cum putem construi generații mai sănătoase.
Reporter: Românii spun că sănătatea este importantă. Atunci de ce continuăm să avem probleme atât de mari legate de alimentație și greutate?
Nicoleta Tupiță:
Pentru că informația nu se transformă automat în comportament. Probabil că știm mai multe despre sănătate decât orice generație dinaintea noastră. Avem acces la informație, la specialiști, la aplicații și la conținut dedicat nutriției. Și totuși, între ceea ce știm și ceea ce facem există încă o diferență importantă.
Vedem acest lucru și în cifre. Mai mult de jumătate2 dintre dintre adulții români sunt supraponderali sau trăiesc cu obezitate, iar 28% dentre copiii de vârstă școlară au exces ponderal, 12% fiind diagnosticați cu obezitate3. Aceste cifre nu apar peste noapte. Sunt rezultatul unor comportamente construite sau neconstruite suficient de devreme.
Cred că adevărata provocare a zilelor noastre nu mai este lipsa informației, ci transformarea intențiilor bune în obiceiuri sănătoase și sustenabile.
Reporter: Știm ce înseamnă alimentația sănătoasă, dar nu reușim să o aplicăm?
Nicoleta Tupiță:
Exact. Știm, dar nu întotdeauna reușim să facem. Studiul Mercury Plus arată foarte clar această tensiune. Românii cred în mâncarea gătită acasă și îi interesează valoarea nutrițională a alimentelor, însă timpul a devenit una dintre cele mai mari provocări. Aproape jumătate spun că și-ar dori mai mult timp pentru a pregăti mesele familiei5.
În plus, observăm schimbări importante în stilul de viață. Mesele rapide și gustările dintre mese au crescut comparativ cu anii anteriori, iar oamenii caută tot mai des soluții care să combine gustul, nutriția și comoditatea5.
Nu este doar o problemă de voință. Este o problemă de mediu, rutină și timp.
Reporter: Românii își doresc să trăiască mai mult și mai bine. Care este legătura dintre educația pentru sănătate a copiilor și longevitatea populației?
Nicoleta Tupiță:
Speranța de viață la naștere a românilor este de 75.3 ani, iar de viață sănătoasă de 63.8 ani6. În România, speranța de viață a crescut în ultimele decenii, însă rămâne sub media multor țări europene, iar numărul anilor trăiți în stare bună de sănătate reprezintă în continuare o provocare. De aceea, dacă ne dorim să construim o generație care nu doar trăiește mai mult, ci și mai sănătos, trebuie să investim în educație pentru sănătate încă din copilărie.
Așadar, longevitatea nu începe la 65 de ani, ci în copilărie. Cercetările arată că obiceiurile de alimentație, mișcare și stil de viață formate în primii ani de viață au un impact major asupra sănătății pe termen lung și asupra riscului de a dezvolta boli cronice la vârsta adultă.
Programele prin care îi ajutăm pe copii să înțeleagă principiile unei alimentații echilibrate, importanța hidratării, a activității fizice și a unui stil de viață sănătos sunt, de fapt, investiții pe termen lung în sănătatea viitorilor adulți. Ceea ce învață un copil astăzi poate influența felul în care va trăi peste 20, 30 sau chiar 50 de ani.
În acest sens, educația nutrițională nu înseamnă doar informație, ci prevenție. Iar prevenția este una dintre cele mai importante elemente pentru o viață mai lungă și mai sănătoasă.
Reporter: Unii spun că educația alimentară este responsabilitatea familiei, nu a școlii. Ce le răspundeți?
Nicoleta Tupiță:
Nu trebuie să alegem între familie și școală. Copiii au nevoie de ambele. Familia este primul model. Dar școala oferă contextul în care informația este percepută mult mai serios, iar copiii sunt mult mai receptivi în a învața lucruri noi. De altfel, tocmai aceasta este filosofia programelor pe care le susținem. Lucrăm simultan cu elevii, profesorii și părinții pentru ca mesajele să fie coerente și să se susțină reciproc. Atât studiile, cât și rezultatele programelor noastre arată că această abordare funcționează.
Reporter: Cum arată concret contribuția Nestlé în această zonă?
Nicoleta Tupiță:
În ultimii 15 ani, prin Mișcarea națională „Și Eu Trăiesc Sănătos!” (SETS), dezvoltată împreună cu Fundația PRAIS și parte a inițiativei globale Nestlé for Healthier Kids, am ajuns la peste 600.000 de elevi din România. Programul a implicat peste 4.000 de profesori și peste 160.000 de membri ai familiilor. Vorbim despre una dintre cele mai ample inițiative de educație pentru sănătate dedicate copiilor din România.
În paralel, programul „Traista cu Sănătate” a implicat peste 70.000 de copii și continuă să genereze rezultate foarte încurajatoare în comunitățile participante.
Reporter: Există dovezi că aceste programe produc schimbări reale?
Nicoleta Tupiță:
Da. Și acesta este cel mai important lucru. În școlile participante la programul „Traista cu Sănătate”, monitorizarea a arătat o scădere a prevalenței obezității de la 11% la 6,5%. Sunt rezultate care demonstrează că educația consecventă poate avea un impact real asupra sănătății copiilor.
De asemenea, observăm schimbări comportamentale. Copiii încep să fie atenți la alegerile lor alimentare, să înțeleagă importanța mișcării și a somnului și, foarte adesea, devin mesageri ai schimbării chiar în propriile familii.
Reporter: Ce v-a surprins cel mai mult în conversațiile cu copiii?
Nicoleta Tupiță:
Cel mai mult m-a surprins curiozitatea copiilor și deschiderea lor către schimbare. Am susținut lecții deschise în școli și am fost impresionată de nivelul de cunoștințe pe care îl au deja despre nutriție. Unii copii știu ce sunt proteinele încă din clasa a III-a și înțeleg concepte care, poate, în trecut erau discutate mult mai târziu. Desigur, cunoștințele nu se transformă peste noapte în obiceiuri sănătoase, însă faptul că acești copii sunt interesați, pun întrebări și înțeleg de ce alimentația contează este un semn clar că suntem pe drumul cel bun.
De asemenea, am observat că elevii implicați în programele educaționale pe care le susținem devin adevărați ambasadori ai sănătății în propriile familii. Spunem adesea că noi trebuie să îi educăm pe copii, însă uneori ei ajung să ne educe pe noi, adulții. Am întâlnit copii care le amintesc părinților să se hidrateze, care cer mai multe fructe și legume acasă sau care îi încurajează să meargă pe jos ori să folosească bicicleta în locul mașinii. Odată ce înțeleg de ce un anumit comportament este important pentru sănătatea lor, sunt extrem de motivați să îl adopte și să îi inspire și pe cei din jur să facă la fel. Acesta este, poate, unul dintre cele mai frumoase rezultate ale educației pentru sănătate: schimbarea nu se oprește la copil, ci ajunge în întreaga familie și, treptat, în comunitate.
Reporter: Cum arată relația românilor cu alimentația în 2025?
Nicoleta Tupiță:
Este mai complexă decât în trecut. Românii nu mai caută doar gust sau doar sănătate. Vor ambele lucruri. Mai mult decât atât, vor și comoditate. Gustul rămâne principalul criteriu de alegere a alimentelor, însă nutriția câștigă tot mai mult teren. Ingredientele naturale, o listă de ingrediente cât mai simplă și conținutul ridicat de proteine sunt elemente pe care consumatorii le caută din ce în ce mai mult. De exemplu, interesul pentru alimente bogate în proteine este mai mare decât în alte țări din Europa. Asta ne arată că sănătatea nu mai este percepută ca o restricție, ci ca parte a unei vieți bune.
Reporter: Dacă ar fi să transmiteți un singur mesaj părinților care citesc acest interviu, care ar fi acela?
Nicoleta Tupiță:
Să nu caute perfecțiunea. Niciun copil nu are nevoie de un părinte perfect. Are nevoie de exemple constante. O cină împreună. Mai multe legume în farfurie. Mai puțin timp petrecut în fața ecranelor înainte de somn. O plimbare după școală. Sunt gesturi simple, dar repetate de zeci de ori devin obiceiuri. După ani de lucru alături de sute de mii de copii și familii, am învățat că schimbarea nu începe cu o dietă și nici cu o rezoluție de Anul Nou. Începe cu un obicei mic, repetat suficient de mult încât să devină parte din viața noastră. Iar atunci când școala, familia și comunitatea lucrează împreună, impactul poate fi extraordinar.
Surse:
1. Ipsos. Global Trends 2024. The Romanian Chapter
2. World Obesity Federation. Global Obesity Observatory: Romania.
3. World Health Organization Regional Office for Europe. WHO European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI).
4. Asociația Dieteticienilor din România. Studiu privind obeciurile de stil de viață ale tinerilor din Gen Z. 2025
5. Kantar. Mercury Plus Romania. 2025
6. European Commission. State of Health in the EU: Romania Country Health Profile 2023. Luxembourg: Publications Office of the European Union, 2023.
