Compania din spatele ChatGPT a anunțat marți că „prezintă o soluție” pentru problema matematică referitoare la ecuațiile care descriu mișcarea fluidelor. Rezultatul nu a fost însă validat până acum de Clay Mathematics Institute, instituția care oferă un premiu de un milion de dolari pentru rezolvarea problemei, scrie News.ro.
OpenAI afirmă că a utilizat un sistem de agenți coordonați, alimentați de un model AI intern. Agenții puteau rula cod, consulta o versiune stocată a internetului și comunica între ei în cadrul unor grupuri.
Grupul care a produs soluția pentru Navier-Stokes a inclus aproximativ 10.000 de agenți care au lucrat concomitent. Primele instanțe au fost pornite pe 2 septembrie, iar rezultatul a fost obținut pe 5 septembrie, după aproximativ 88 de ore.
Una dintre marile probleme nerezolvate ale matematicii
Problema Navier-Stokes face parte dintre cele șapte Millennium Prize Problems, selectate în anul 2000 de Clay Mathematics Institute drept unele dintre cele mai dificile probleme matematice.
Institutul a stabilit un premiu de un milion de dolari pentru rezolvarea fiecăreia. Printre celelalte se numără Ipoteza Riemann și Conjectura Birch și Swinnerton-Dyer.
Clay Mathematics Institute nu comentase până miercuri soluția propusă de OpenAI.
Un matematician ridică semne de întrebare
Anunțul a provocat însă controverse. Tristan Buckmaster, profesor de matematică la New York University, a declarat că lucra împreună cu matematicianul Levent Alpöge, angajat al rivalului Anthropic, la probleme matematice care includeau Navier-Stokes.
Buckmaster susține că Alpöge primise informații potrivit cărora date despre progresele lor ar fi ajuns la OpenAI. El afirmă că direcția urmată de OpenAI seamănă cu cea a cercetării lor și că aceasta „nu este direcția la care ajungi în câteva zile doar oferindu-i unui model enunțul problemei”.
Matematicianul a ridicat și întrebarea dacă modelele OpenAI ar fi putut fi antrenate pe date provenite din sesiunile lor în Codex. El a precizat însă că nu acuză compania că le-a folosit cercetarea și că nu a văzut demonstrația OpenAI.
OpenAI recunoaște că demersul său a început la 1 septembrie, după ce cercetătorii companiei au auzit „un zvon” despre progrese în rezolvarea problemei, despre care au aflat ulterior că se referea la munca lui Alpöge și Buckmaster.
Compania susține că cercetătorii și agenții săi nu au avut acces la lucrările celor doi înainte ca acestea să fie făcute publice și că nu au fost accesate date specifice ale utilizatorilor. OpenAI a precizat însă că nu poate exclude posibilitatea ca date anonimizate rezultate din utilizarea produselor sale să fi contribuit anterior la îmbunătățirea modelelor.
