Kaja Kallas, înalta reprezentantă a UE pentru afaceri externe și politica de securitate, a sugerat ca investigarea cazurilor de eludare a sancțiunilor să fie transferată Parchetului European (EPPO), scrie Politico.
Agenția cu sediul în Luxemburg ar urma să investigheze companiile și persoanele implicate în transportul unor bunuri comerciale sensibile, care ar putea fi utilizate de mașinăria de război a Moscovei, precum și în operațiuni de spălare a banilor pentru Kremlin.
Kallas a lansat această idee în cadrul unei reuniuni cu ambasadorii statelor membre ale UE, desfășurată miercuri, au declarat doi diplomați familiarizați cu discuțiile. În această etapă, însă, oficialul european nu a formulat propuneri concrete.
Sancțiunile europene, aplicate diferit în cele 27 de state membre
O astfel de măsură le-ar permite procurorilor să-i vizeze pe cei aflați pe teritoriul Uniunii Europene care încalcă normele stricte privind colaborarea cu entități rusești și belaruse sancționate sau care efectuează tranzacții interzise.
Aplicarea sancțiunilor UE a fost îngreunată de existența unui mozaic de legislații naționale și de abordările diferite ale procurorilor din cele 27 de capitale.
În prezent, EPPO are responsabilitatea de a investiga și urmări penal infracțiuni grave de criminalitate organizată, inclusiv spălarea banilor, corupția și fraudele transfrontaliere.
Atribuirea responsabilității pentru aplicarea internațională a sancțiunilor ar reprezenta o extindere majoră a mandatului EPPO.
În luna iulie, UE a aprobat cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Moscovei de la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei. Măsurile au vizat exporturile de petrol și gaze, serviciile financiare și platformele de tranzacționare a criptomonedelor utilizate pentru transferul de bani către instituțiile ruse.
Kaja Kallas cere accelerarea pregătirii militare a Europei
Kaja Kallas consideră că planificarea pregătirii apărării europene pentru orizontul anului 2030 este "prea târzie".
Aceasta a cerut accelerarea eforturilor în faţa creşterii ameninţărilor la adresa Europei, transmite Agerpres, care citează EFE.
"Examinăm starea de pregătire a apărării pentru 2030 şi mi se pare că este prea târziu", a declarat Kallas într-un interviu publicat vineri de ziarul belgian Le Soir.
Fostul premier al Estoniei a avertizat, de asemenea, că a vorbi despre "atacuri hibride" poate fi limitativ pentru a descrie ceea ce se întâmplă şi a susţinut că Rusia "nu încetează să escaladeze şi testează până unde poate merge".
Avertisment privind escaladarea ameninţărilor Rusiei
"Atacuri hibride sunt o definiţie cam vagă a ceea ce se întâmplă cu adevărat", a afirmat Kallas, care a subliniat că UE analizează ce altceva se poate face în domeniul apărării şi a denunţat faptul că există "diplomaţi care de fapt nu sunt diplomaţi" şi care, din ambasade, recrutează infractori mărunţi pentru a comite acte de sabotaj.
Vicepreşedinta Comisiei Europene a asigurat, de asemenea, că "ameninţările se intensifică" şi că atacurile au ajuns deja pe teritoriul european, aşa că, în opinia ei, "trebuie să acţionăm mai repede".
Kaja Kallas a explicat că acesta a fost motivul pentru care a propus recent crearea unui grup de nivel înalt format din experţi care să poată propune măsuri concrete pentru a accelera pregătirea europeană în materie de apărare. A recunoscut însă că iniţiativa s-a confruntat cu o opoziţie puternică din partea unor state membre, ceea ce a determinat-o să anuleze prezentarea şi lansarea grupului.
"Statele membre s-au opus cu adevărat acestei idei. Foarte bine, să căutăm alte soluţii. Dar nu renunţ la acest obiectiv: trebuie să acţionăm mai repede", a adăugat şefa diplomaţiei europene.
