Sebastian Vlădescu şi Cristian Boureanu au fost trimişi în judecată de procurorii DNA

61954129
Inquam Photos / Liviu Florin Albei

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu a fost trimis în judecată de DNA pentru luare de mită şi trafic de influenţă, într-un dosar corupţie privind reabilitarea unor tronsoane de cale ferată.

În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi fostul deputat Cristian Boureanu, care este acuzat de trafic de influenţă.

Sebastian Vlădescu a fost ministru de Finanțe în Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu, precum și în cabinetul premierului Emil Boc.

De asemenea, au fost deferiţi justiţiei Mircea Ionuţ Costea (cumnatul lui Mircea Geoană, fost angajat la Ministerul Finanţelor şi fost director al Eximbank) - trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită şi Constantin Dascălu (fost secretar de stat în Ministerul Transporturilor) - luare de mită.

Într-un dosar separat, în luna martie, a fost trimis în judecată omul de afaceri Josef Hornegger, care a recunoscut că a dat mită mai multor oficiali români, printre care se află şi Sebastian Vlădescu.

Citește și
Percheziții la mafia deșeurilor. Zeci de firme în vizorul procurorilor pentru un prejudiciu aproape 50 de milioane de euro
Percheziții la mafia deșeurilor. Zeci de firme în vizorul procurorilor pentru un prejudiciu aproape 50 de milioane de euro

Comunicatul integral al DNA:

 

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a inculpaților:

- VLĂDESCU SEBASTIAN-TEODOR GHEORGHE (ministru al Finanțelor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea a două infracțiuni de luare de mită și a unei infracțiuni de trafic de influență;

- COSTEA MIRCEA-IONUȚ (fost angajat în cadrul ministerului finanțelor, deținând o funcție de conducere într-o bancă de stat la data faptelor) pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

- Un administrator al unor societăți comerciale, persoană apropiată de conducerea CNCFR pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și complicitate la luare de mită;

- DASCĂLU CONSTANTIN (secretar de stat în cadrul ministerului transporturilor în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită;

- BOUREANU CRISTIAN-ALEXANDRU (parlamentar și vicepreședinte al unui partid politic aflat la guvernare în perioada săvârșirii faptelor) pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de influență.

Cauza are ca obiect infracțiuni de corupție săvârșite în perioada 2005-2017, respectiv plăți în valoare de aproximativ 20 de milioane de euro făcute de către o companie străină, cu titlu de comisioane, către oficiali români sau persoane cu influență asupra acestora, în legătură cu încheierea și executarea unor contracte de reabilitare a liniei ferate.

Activitatea infracțională s-a desfășurat în două etape, astfel:

Prima etapă – în anul 2005, în contextul licitației organizate pentru reabilitarea unei linii ferate, reprezentanții companiei străine au convenit cu Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe, Costea Mircea-Ionuț și cu persoana apropiată de conducerea CNCFR, să le plătească eșalonat, pe toată durata contractului, un comision de 3,5% din sumele încasate de la statul român.

În schimbul, acestor sume, inculpații au promis să efectueze demersuri pentru a asigura finanțarea suplimentară în vederea încheierii contractului, precum și plata la timp a facturilor emise.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani a fost creat un circuit fictiv, în baza căruia sumele de bani au ajuns la inculpați, astfel:

- O primă verigă a fost reprezentată de încheierea unui contract de consultanță cu o societate de avocatură, în baza căruia compania a plătit, în perioada 2006-2011, suma totală de 39.363.071 lei, deși nu au fost prestate servicii;

- Următoarea verigă a fost reprezentată de încheierea mai multor contracte fictive între societatea de avocatură sau societăți offshore afiliate acesteia cu societăți controlate de inculpați, prin care sumele de bani au ajuns la aceștia.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit un milion de euro, Costea Mircea Ionuț a primit 3.121.328,41 lei și 2.320.698 euro, iar persoana apropiată de conducerea CNCFR, administrator a unor societăți comerciale, a primit 3.083.498 lei și 1.050.087 euro.

A doua etapă – În cursul anului 2009, pe fondul schimbării guvernului și al crizei economice care a dus la întârzierea plății facturilor, reprezentanții companiei străine au ajuns la o nouă înțelegere privind plata unui comision de 10% din sumele încasate de la statul român către Vlădescu Sebastian Teodor Gheorghe (care îndeplinea din nou funcția de ministru de finanțe), Constantin Dascălu și Cristian Boureanu.

Pentru a se putea realiza remiterea sumelor de bani, a fost creat un nou circuit fictiv, în baza căruia societatea străină a transferat 11.781.842 euro în conturile a două companii offshore controlate de un cetățean român cu domiciliul în străinătate. Ulterior, sumele au fost transferate prin operațiuni succesive către alte societăți offshore, stratificate pe 5 niveluri pentru a îngreuna eventuala urmărire a traseului banilor.

În ultima etapă, banii au fost transferați în conturile unor societăți indicate de inculpați sau au fost retrași în numerar și au fost înmânați acestora.

În acest mod, Vlădescu Sebastian-Teodor Gheorghe a primit 2.242.000 euro, Dascălu Constantin a primit 1.114.000 euro, iar Boureanu Cristian Alexandru a primit 2.111.799 euro. Totodată, un director al companiei străine, căruia i-a revenit suma de 1.100.000 euro ca urmare a contribuției sale la activitățile infracționale, a încheiat anterior un acord de recunoaștere a vinovăției, admis de instanța de judecată. (detalii https://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=9360)

Diferența dintre sumele transferate de compania străină și cele primite de inculpați o reprezintă cheltuielile presupuse de operaționalizarea circuitelor financiare (înființare și funcționare companii offshore, comisioane bancare, taxe, etc.), precum și foloasele primite de alți participanți la săvârșirea faptelor cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei.

Cu privire la sumele primite de intermediarii denunțători în cauză (389.531,7 euro pentru prima etapă, respectiv 929.535 de euro pentru a doua etapă), s-au instituit măsuri asigurătorii, în vederea confiscării acestor sume.

Faptele săvârșite de compania străină și de reprezentanții acesteia fac obiectul unei investigații deschise autoritățile judiciare din acea țară ca urmare a cooperării judiciare cu Direcția Națională Anticorupție. Pentru stabilirea circuitelor financiare în care au fost implicate 43 de companii offshore și pentru identificarea bunurilor deținute de inculpați pe teritoriul altor state, Direcția Națională Anticorupție a cooperat cu organele judiciare din 7 jurisdicții (Austria, Elveția, Cipru, Marea Britanie, Statele Unite ale Americii, Lituania și Bulgaria).

Printre bunurile identificate și indisponibilizate în cursul urmăririi penale se găsesc:

- suma de 964.187,70 euro deținută într-un cont bancar din Elveția;
- suma de 1.684.795 euro deținută într-un cont bancar din Marea Britanie;
- suma de 527.265 euro deținută la mai multe bănci din România;
- suma de 214.874 euro dintr-un cont deschis la Agenția Națională a Bunurilor Indisponibilizate;
- o casă, 13 apartamente și 5 garaje situate în București, un apartament în Neptun, 3 apartamente în Năvodari, mai multe terenuri în jud. Ilfov și Prahova, evaluate la 2.588.140 euro;
- o vilă și un teren situate în Cipru evaluată la 910.000 euro;
- acțiuni deținute la 11 societăți comerciale, evaluate la sumele de 1.435.000 euro și 770.880 lei;
- poprirea unor sume de 7.083.784 lei, 249.049 euro și 92.935 U
SD datorate inculpaților de terțe persoane.

În cursul urmăririi penale, inculpații au depus cauțiuni însumând 4.200.000 euro, asupra cărora urmează să se pronunțe instanța de judecată la finalizarea cauzei.

Dosarul a fost trimis spre judecare la Înalta Curte de Casație și Justiție cu propunere de a se menține măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Facem precizarea că această etapă a procesului penal reprezintă, conform Codului de procedură penală, finalizarea anchetei penale și trimiterea rechizitoriului la instanță spre judecare, situație care nu poate să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.”
 

 

 

 

 

Articol recomandat de sport.ro
GALERIE FOTO Câtă încredere! Turcia și-a prezentat deja echipamentul pentru Cupa Mondială
GALERIE FOTO Câtă încredere! Turcia și-a prezentat deja echipamentul pentru Cupa Mondială
Citește și...
Percheziții la mafia deșeurilor. Zeci de firme în vizorul procurorilor pentru un prejudiciu aproape 50 de milioane de euro
Percheziții la mafia deșeurilor. Zeci de firme în vizorul procurorilor pentru un prejudiciu aproape 50 de milioane de euro

Poliţiştii fac, marţi, 83 de percheziţii în Bucureşti şi în 13 judeţe, într-un dosar privind infracţiuni economice în domeniul gestionării deşeurilor. 

Alex Florenţa şi Marius Voineag, pentru a treia oară în faţa CSM. Candidaturile lor, blocate de secția pentru procurori
Alex Florenţa şi Marius Voineag, pentru a treia oară în faţa CSM. Candidaturile lor, blocate de secția pentru procurori

Secţia pentru procurori a CSM reia, marţi, votul în cazul lui Alex Florenţa, care candidează pentru un post de şef adjunct al DIICOT, şi Marius Voineag, care candidează pentru funcţia de adjunct al procurorului general.

Percheziții ample la firme care s-au îmbogățit ilegal în pandemie. Umflau prețurile de 10 ori și nu plăteau taxe
Percheziții ample la firme care s-au îmbogățit ilegal în pandemie. Umflau prețurile de 10 ori și nu plăteau taxe

Poliţiştii fac marți 39 de percheziţii Bucureşti în opt judeţe într-un dosar în care sunt vizate mai multe firme care au creat un circuit prin care vindeau dezinfectanţi şi măşti medicale la prețuri de 10 ori mai mari, evitând plata taxelor.

Recomandări
Bolojan: România trebuie să respecte angajamentele față de UE, chiar dacă situația minerilor este dificilă
Bolojan: România trebuie să respecte angajamentele față de UE, chiar dacă situația minerilor este dificilă

Premierul Ilie Bolojan afirmă, după întâlnirea de marţi cu reprezentanţii Complexului Energetic Oltenia, că „personal” înţelege situaţia socială, însă este „corect” cu ei şi cu oamenii pe care îi reprezintă şi le spune „adevărul”.

Cum a fost descoperită fabrica ilegală de bani, ascunsă într-o pădure din județul Suceava. Ținta traficanților era Bulgaria
Cum a fost descoperită fabrica ilegală de bani, ascunsă într-o pădure din județul Suceava. Ținta traficanților era Bulgaria

Peste un milion de euro, bani falși, ar fi urmat să pătrundă pe piețele din România și Bulgaria și să creeze haos.

Cererea pentru instalații GPL s-a dublat în ultimele săptămâni. Gazul petrolier lichefiat scade costurile la jumătate
Cererea pentru instalații GPL s-a dublat în ultimele săptămâni. Gazul petrolier lichefiat scade costurile la jumătate

Șoferii caută alternative, iar unii se grăbesc să-și monteze sisteme GPL pe mașini. Gazul petrolier lichefiat scade costurile la jumătate și crește autonomia.