Uniunea Judecătorilor ”condamnă” ordonanța de modificare a legilor justiției
Uniunea Națională a Judecătorilor din România condamnă prevederile din OUG 7/2019 de modificare a legilor justiţiei care încalcă principiul separării carierelor şi solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra lor.
UNJR solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, "înainte ca acestea să producă efecte negative iremediabile".
Potrivit judecătorilor, un principiu de bază introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost "separarea carierelor" judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.
"Or, prezenta ordonanţa de urgenţă introduce doua modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al 'separării carierelor'. În primul rând, se modifică competenţa de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii", se arată în comunicat.
În al doilea rând, mai arată UNJR, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor.
Judecătorii mai atrag atenţia asupra modificării condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.
Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care "au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani", acum articolul s-a modificat astfel: "au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)".
Cu alte cuvinte, mai spune UNJR, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător.
"După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între carieră judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dăncilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor", se mai arată în comunicat.
UNJR precizează că profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei şi este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţa cerută de lege strict în această profesie.
"Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări", afirmă judecătorii.
Ei mai arată că dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la CSM şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă "care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor".
Redăm mai jos comunicatul integral:
Ordonanţa de Urgenţă 7/2019 ce aduce modificări legilor justiţiei, adoptată de Guvernul Dăncilă în data de 19.02.2019, intempestiv şi fără minime consultări, conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifica condiţiile de accedere la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de forma anterioară a statutului acestor două profesii.
Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicita Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte ca acestea să producă efecte negative iremediabile.
1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor
Un principiu de bază introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de a procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.
Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urma modificărilor la legile justiţiei, prevede:
“(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în cariera procurorilor și nici procurorii în cea a judecătorilor.“
Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost puternic susţinută în dezbaterile din Parlament de către Uniunea Naţională a Judecătorilor din România, ca soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor.
Pe baza acestui principiu fundamental, care are izvor în Constituţie, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competentele Plenului CSM în materie de cariera a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.
Or, prezenta ordonanţa de urgenţă introduce doua modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:
Versiunea anterioară:
“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, adjuncții acestuia, precum și procurorii șefi de secții ai acestor parchete, sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
Modificările aduse prin OUG 7/2019:
“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”
Ca atare, în primul rând, se modifica competenta de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.
În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor.
2. Modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la ICCJ.
Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ICCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcția de judecător de cel puțin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.
Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ICCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător.
După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între carieră judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancila a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor.
Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înaltă instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienta cerută de lege strict în această profesie.
Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, ce trebuiau adoptate urgent pentru a preveni blocajul unor concursuri iminente, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări.
Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor.
Solicităm Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.
Abonați-vă gratuit la newsletter-ul Știrile Pro TV de pe WhatsApp. Primiți în fiecare zi cele mai importante știri pe telefon!
Pe Instagram-ul Știrile ProTV găsiți imaginile momentului din România, dar și din lume!
CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Știrile ProTV pentru telefoane Android și iPhone!
Etichete: justitie,
Dată publicare:
