Reacția CSM după discuțiile despre reforma Justiției: Comitetul de la Guvern este netransparent și fără temei legal clar
După ce și-a trimis reprezentanții la discuțiile de la Guvern legate de reforma justitiție, CSM acuză „lipsa de transparență” și a ambiguității a modului în care a fost desemnat Comitetului de analiză și propunerile făcute.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) atrage atenția asupra caracterului profund ambiguu și netransparent al Comitetului de analiză a legislației în domeniul justiției la care și-a trimis reprezentanții.
Într-un comunicat emis după întâlnirea de la Guvern din 14 ianuarie 2026, Secția pentru judecători a subliniat că nu există un temei legal clar pentru formarea acestei comisii și că nu este limpede care sunt atribuțiile sale sau cum ar trebui să interacționeze cu instituțiile din sistemul judiciar.
„Reprezentanții Secției pentru judecători au constatat caracterul profund echivoc al bazei de constituire și funcționare a acestui Comitet, în condițiile în care nu există un temei normativ explicit care să îi definească statutul juridic, competențele, limitele mandatului sau raporturile cu autoritățile constituționale ale sistemului judiciar. Această ambiguitate normativă face imposibilă identificarea naturii activității acestui comitet și transformă demersul într-un mecanism informal, lipsit de legitimitate juridică”, transmite CSM.
Conducerea instituției a mai adăugat că în această situație, prezența judecătorilor Claudiu Drăgușin și Alin Ene la aceste discuții, oferă „o aparență de legitimitate unui mecanism informal, lipsit de credibilitate și de garanțiile minime ale unui dialog instituțional real”. CSM reclamă lipsa de transparență în ceea ce privește criteriile de selecție a participanților, modul în care se stabilește agenda și autorii propunerilor legislative.
Propunerile făcute de ONG-uri sunt netransparente, acuză CSM
Secția pentru judecători a CSM a mai menționat că unele dintre măsurile de reformă prezentate în cadrul discuțiilor „sunt netransparente, nu se cunoaște cine le-a propus și denotă neseriozitate și lipsă de cunoaștere a realităților judiciare”.
În această situație s-ar afla chiar și propunerea de desființarea automată a completului de judecată în cazul absenței unui judecător peste 30 de zile.
CSM dă asigurări privind deschiderea sa pentru dialog privind corecțiile necesare în legislația justiției, însă insistă că astfel de discuții trebuie purtate „într-un cadru clar, legal, între profesioniști, cu participarea părților interesate”, și nu în cadrul unui Comitet cu scopuri nedeclarate și statut incert.
Judecător: CSM nu va gira soluţii construite în afara sistemului şi apoi livrate ca reformă
Judecătorul Alin Ene, care a participat la a doua şedinţă a Comitetului de analiză a legislaţiei în domeniul justiţiei, afirmă, joi, că nu a primit răspunsuri clare la întrebări legitime legate de funcţionarea şi competenţele acestui organism, reclamând „multă ambiguitate şi zero claritate”.
„CSM nu va gira soluţii construite în afara sistemului şi apoi livrate ca reformă. Am mers la Guvern ca să înţelegem ce este şi ce vrea acest aşa-numit «Comitet de analiză a legislaţiei în domeniul justiţiei». Am plecat cu o concluzie clară: nimeni nu ştie exact ce este, ce face şi cum funcţionează, dar toată lumea vorbeşte în numele justiţiei”, a scris, joi, pe Facebook, judecătorul Alin Ene.
Potrivit acestuia, denumirea Comitetului sugerează că ar trebui să se ocupe de legislaţie, însă s-a discutat despre probleme administrative, semnalate în mod constant de CSM şi aflate în atribuţiile legale ale acestuia, COMS şi Ministerului Justiţiei.
„Cu alte cuvinte, un comitet fără competenţe clare discută lucruri care nu îi aparţin, ignorând instituţiile care chiar au atribuţii”, afirmă magistratul, referindu-se, ca şi CSM, la „texte de lege comunicate anterior întâlnirii care sunt netransparente - nu se ştie cine le-a scris, cine le-a propus şi de ce ar trebui să le luăm în serios”.
„Acesta este rezultatul când reforma unui sistem este lăsată în seama celor din afara lui. Activismul civic şi societatea civilă au un rol esenţial într-o democraţie, inclusiv în a semnala probleme din Justiţie. E firesc ca ele să fie consultate pentru a cunoaşte care este aşteptarea societăţii de la Justiţie. Dar mijloacele prin care acele aşteptări pot fi atinse trebuie lasate pe seama expertizei şi a experienţei celor care aplică legea zi de zi şi cunosc sistemul din interior.Pentru a face o paralelă, dacă decidem reformarea sistemului medical, eu, în calitate de cetăţean, pot doar sa îmi exprim dorinţa diminuării incidenţei infecţiilor nosocomiale, însă nu voi merge să îi spun managerului de spital unde, cum şi cu ce să dezinfecteze”, a mai transmis Alin Ene.
Acesta reclamă că la întrebări precum: Care e scopul real al Comitetului? Cum funcţionează? Cine decide agenda? Pe ce criterii au fost invitaţi unii şi nu alţii? Răspunsurile primite au dat dovadă de „multă ambiguitate şi zero claritate”.
Potrivit acestuia, Comitetul este „in decor administrativ folosit pentru a crea impresia de consultare”.
Discuții pentru reforma Justiției
Magistrați, reprezentanți ai societății civile și ai mai multor instituții publice s-au întâlnit pentru a doua oară la Guvern, ca să discute problemele din Justiție.
Pentru început, au decis elaborarea unui plan, menit să ducă la reducerea deficitului de personal din sistem. Parchetele de pe lângă judecătorii vor fi comasate, iar instanțele cu activitate redusă ar urma să fie desființate. Un audit independent va analiza sistemul de repartizare a dosarelor.
La întâlnirea de la Palatul Victoria s-a stabilit ca CSM și Ministerul Justiției să vină, până la finalul lunii, cu un plan de reducere a deficitului de personal din instanțe, a anunțat Guvernul.
Parchetele de pe lângă judecătorii vor fi reunite într-o structură unică, la nivelul fiecărui județ. Iar instanțele cu activitate redusă ar urma să fie desființate. Un audit va analiza sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor și raportul va fi făcut public până în 15 iunie.
În plus, organizațiile civice Declic și Funky Citizens au mers la Guvern cu zeci de propuneri de modificare a legilor justiției.
Corespondent Știrile ProTV: „Anchetarea magistraților să revină de la Serviciul de Anchete Speciale la DNA pentru fapte de corupție, la DIICOT pentru criminalitatea organizată și la parchetele comune pentru celelalte infracțiuni. Asociațiile propun și ca același complet de judecată să fie menținut de la debutul procesului până la pronunțarea verdictului”.
Ca să limiteze situațiile arbitrare, ONG-urile propun ca delegarea să fie decisă de Secția pentru judecători din cadrul CSM, nu de președintele Curții de Apel, și să aibă o durată maximă de 12 luni, fără posibilitatea de prelungire. Și să fie suspendată până la soluționarea dosarelor penale, acolo unde apare riscul de prescripție. În plus, vor să se interzică schimburile de delegări între aceleași instanțe ori parchete.
