Procurorul general, despre OUG pe Legile Justiției: ”Numeroase probleme, în special pentru DNA”. CCR ar putea fi sesizată

Ministerul Public analizează suspiciunile de neconstituţionalitate pentru a se adresa Avocatului Poporului, instituţie care poate sesiza Curtea Constituţională.

"Această ordonanţă de urgenţă a creat numeroase probleme funcţionale pentru parchete, în special pentru DNA, inclusiv suspiciuni de neconstituţionalitate, care sunt în curs de analiză. Soluţiile vor fi identificate în zilele următoare. Studiem suspiciunile de neconstituţionalitate ale noului act normativ, pentru a ne adresa instituţiei Avocatului Poporului, care poate sesiza Curtea Constituţională a României", a afirmat Lazăr, pentru AGERPRES.

Ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul Justiţiei a fost publicată în Monitorul Oficial, marţi, la o zi după ce a fost adoptată în şedinţa de Guvern.

Citește și

ÎCCJ amenință Guvernul pentru redirecționarea unor drepturi către ajutoare sociale. Magistrații și le-au stabilit retroactiv

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat luni, la Palatul Victoria, că Guvernul a adoptat această ordonanţă.

El a precizat că, în primul rând, "se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani".

Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine şi cu privire la vechimea de accedere în funcţia de procuror la DNA sau DIICOT.

"Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanţa de urgenţă şi statutul procurorului detaşat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul şef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancţiune, avertismentul, şi atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA - DIICOT de către procurorul-şef în prezenţa celei mai mici sancţiuni, şi anume avertismentul. Aici este o precizare - mă rog, o prevedere - care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcţiona la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vor beneficia de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii", a mai declarat Toader.

O altă prevedere a OUG se referă la transparenţa interviurilor pentru funcţii de procuror de rang înalt.

"La Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi, pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat - atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară", a explicat Toader.

Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă.

"Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor - Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar Secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror - procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală", a spus Tudorel Toader.

El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că "modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale".

Articol recomandat de sport.ro

Cum ar fi început scandalul în care Florin Tănase ar fi vrut să lovească un tricolor cu un scaun! Cum ar fi fost calmat jucătorul de la FCSB