Reacțiile CSM și ale procurorului general după atacurile la adresa DNA
Președinta Consiliului Superior al Magistraturii, Simona Marcu, a făcut miercuri primele declarații referitoare la acuzațiile la adresa DNA.
Astfel, ea a subliniat că instituțiile mass-media „au un rol major în informarea generală”, dar că instituțiile abilitate sunt cele care se ocupă de „clarificare”.
„În calitate de președinte al CSM, îmi exprim în continuare profunda îngrijorare cu privire la potențialul acestei situații de a afecta autoritatea organelor judiciare și, implicit, de prejudiciere a actului înfăptuire a Justiției. Trebuie reamintit faptul că, potrivit Constituției României, CSM este garantul independenței Justiției. Consiliul își reafirmă disponibilitatea instituțională în respectul cetățenilor, al dreptului acestora de a cunoaște adevărul, cu atât mai mult în situații care pot afecta încrederea în autorităților judiciare – pilon de rezistență a statului de drept. Încrederea cetățeanului în justiție se construiește, iar responsabilitatea revine, în principal, statului – prin toți actorii din sfera autorității judiciare. Instituțiile mass-media au un rol major în informarea generală și sesizarea eventualelor probleme funcționale, dar clarificarea acestora revine doar instituțiilor statului abilitate să constate, să decidă și să ia măsurile legale potrivit competențelor acestora. Președintele CSM solicită tuturor instituțiilor din sfera autorităților judiciare ca în limitele legale, care garantează derularea cu obiectivitate a procedurilor și în respectul drepturilor tuturor persoanelor vizate, să urgenteze aceste proceduri, pentru redarea încrederii cetățenilor în actul de justiție și în organele abilitate să îl înfăptuiască sau în acelea chemate să vegheze, potrivit legii, asupra modului de înfăptuire”, a spus Simona Marcu.
Președinta CSM a continuat precizând că „Ministerul Public, DNA și Inspecția Judiciară au, în aceste împrejurări, un rol deosebit de important.”
„Ne exprimăm încrederea că profesionalismul celor abilitați să acționeze în aceste împrejurări poate compensa presiunea mediatică a momentului. CSM asigură opinia publică de faptul că este în măsură să gestioneze și să decidă, în cadrul mecanismelor prevăzute de lege, în toate ipotezele ce pot rezulta în urma derulării cu celeritate a procedurilor de către autorităților judiciare de care depinde răspunsul decizional al Consiliului”, a conchis Marcu.
Reacția procurorului general Augustin Lazăr
Anterior, procurorul general Augustin Lazăr i-a solicitat conducerii Consiliului Superior al Magistraturii să adopte o poziţie publică în apărarea sistemului judiciar în faţa „campaniei împotriva instituţiilor justiţiei (...) de persoane aflate în proceduri judiciare în curs, unele condamnate definitiv", conform Agerpres.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ), Augustin Lazăr „respinge ferm" generalizarea incidentelor procesuale şi a cazurilor particulare de magistraţi cercetaţi disciplinar la nivelul întregii activităţi a procurorilor.
„Sistemul judiciar are proceduri legale riguroase de verificare a suspiciunilor de abateri disciplinare, inclusiv de genul celor lansate în media", se precizează în comunicat.
Conform aceleiaşi surse, procurorul general dezavuează ceea ce numeşte „acţiunile de instigare publică la intervenţia politicienilor în activitatea judiciară pentru demiterea unor procurori cu funcţii de conducere", prin ignorarea procedurilor judiciare prevăzute de lege şi prin înfrângerea principiului constituţional al separaţiei puterilor în stat.
„Procurorul general îşi manifestă încrederea în capacitatea sistemului judiciar din România de a-şi îndeplini misiunea de înfăptuire a justiţiei la nivelul standardelor europene. De asemenea, îşi manifestă încrederea în capacitatea de autoreglare a sistemului judiciar prin identificarea şi rezolvarea conform procedurilor legale a tuturor incidentelor procesuale şi a cazurilor particulare de abateri disciplinare. Aşa cum de altfel reţin şi rapoartele MCV, problema României nu este funcţionarea defectuoasă a sistemului judiciar, ci tentativa de stopare a luptei împotriva corupţiei", se mai arată în comunicatul PÎCCJ.
