Ministerul Justiţiei propune o „lege a fugarilor” ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi „fugari”
Ministerul Justiţiei a anunţat, marţi, că propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o „lege a fugarilor”.
Modificarea vine ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi „fugari”, conform News.
Astfel, devine evadare fapta persoanei condamnate definitiv de a nu se preda în termen de șapte zile.
„Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele trei, patru şi cinci, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal,” a transmis marți Ministerul Justiției.
„Prezentul proiect de lege nu vizează o deficienţă a Codului penal în forma sa în vigoare, ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare,” a adăugat Ministerul într-un comunicat.
Ce arată creșterea numărului de condamnați care se sustrag executării pedepsei penale, conform Ministerului Justiției
Potrivit instituţiei, „creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsă de respect faţă de lege şi Justiţie”.
„Infracţiunea de evadare, prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive penale nu era răspândit, persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităţilor pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obişnuită a celor condamnaţi,” a mai spus purtătorul de cuvânt.
„În contextul în care cazurile de sustragere de la executarea unei pedepse principale erau relativ izolate, au fost apreciate a fi suficiente mecanismele de cooperare judiciară internaţională în materie penală – fie că este vorba de cooperarea cu state membre ale UE (care se face pe baza legislaţiei unionale sau pe baze bilaterale), fie de cooperarea cu state terţe (caz în care sunt aplicabile convenţiile internaţionale în materie sau pe baze bilaterale) pentru a aborda situaţiile în care persoanele condamnate „fugeau” de lege, sustrăgându-se autorităţilor de aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive penale”, a adăugat reprezentantul instituției.
Ce consecințe poate avea creșterea numărului de condamnați care se sustrag pedepsei
Instituţia precizează că creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag pedepsei poate avea importante consecinţe nefaste:
– declanşarea şi desfăşurarea procedurilor de dare în urmărire, extrădare şi predare determină aglomerarea activităţii organelor de aplicare a legii, mobilizând importante resurse umane, logistice şi financiare;
– subminarea încrederii în aplicarea legii şi în Justiţie; aplicarea unor pedepse definitive privative de libertate care, în unele cazuri, nu sunt executate din cauza sustragerii celor condamnaţi de la executare, afectează funcţia de exemplaritate a pedepsei şi scade încrederea populaţiei în actul de justiţie şi respectul faţă de lege, toate acestea reprezentând un factor de risc de amplificare a fenomenului infracţional;
– sustragerea de la executarea pedepsei reprezintă şi o sfidare a autorităţii statului de a aplica legea şi a înfăptui Justiţia prin instanţele de judecată.
„Prezentul proiect de lege îşi propune să descurajeze fenomenul criminologic descris mai sus şi să sancţioneze faptele prin care un condamnat penal se sustrage cu bună ştiinţă executării pedepsei penale,” a declarat Ministerul Justiţiei.
Instituţia a mai spus că proiectul de lege propune completarea art. 285 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, asimilând evadării şi fapta persoanei condamnate definitiv la pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau la pedeapsa închisorii de a nu se preda organului de poliţie în termen de șapte zile de la data rămânerii definitive a respectivei hotărâri de condamnare.
„Intervenţia propusă în ceea ce priveşte regimul sancţionator presupune faptul că pedeapsa aplicată pentru infracţiunea de evadare se adaugă la pedeapsa rămasă neexecutată la data evadării. Pentru a reglementa şi situaţia persoanelor condamnate definitiv la o pedeapsa privativă de libertate anterior intrării în vigoare a prezentei legi şi care se sustrag de la executarea respectivei pedepse, proiectul prevede, sub sancţiunea unei pedepse similare celei prevăzute de dispoziţiile Codului penal referitoare la evadare, un termen de șapte zile de la data intrării în vigoare a legii în care aceste persoane se pot preda organului de poliţie,” a mai spus Ministerul.
Totodată, prin proiect se reglementează obligaţia pentru structurile Ministerului Afacerilor Interne menţionate expres de a sesiza organele de urmărire penală competente să efectueze urmărirea penală cu privire la infracţiunile prevăzute de proiect.
Proiectul de lege, supus dezbaterii publice și avizării interministeriale
„Proiectul de lege este supus dezbaterii publice pentru un termen de 10 zile calendaristice şi ulterior avizării interministeriale din partea instituţiilor implicate în aplicarea viitoarei legi, dacă proiectul va fi adoptat, respectiv Ministerului Afacerilor Interne,” a transmis Ministrul Justiției.
„Proiectul nu intră în categoria celor pentru care este necesar avizul Consiliului Superior al Magistraturii, însă Ministerul Justiţiei a înştiinţat această instituţie cu privire la elaborarea proiectului de lege şi va solicita Consiliului Superior al Magistraturii un punct de vedere. De asemenea, Ministerul Justiţiei va solicita un punct de vedere şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie”, a concluzionat acesta.
.webp)
